ICCJ. Decizia nr. 7786/2008. Civil. Reparare prejudicii erori judiciare. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 7786/2008
Dosar nr. 11392/1/2007
Şedinţa publică din 5 decembrie 2008
Asupra recursurilor civile de faţă;
Din examinarea actelor şi lucrărilor cauzei, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 244 din 15 martie 2004 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă s-a admis acţiunea, aşa cum a fost precizată, formulată de către reclamanţii B.N.A. şi B.D.F.F. în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice şi a fost obligat pârâtul la plata către fiecare reclamant a sumelor în suma de 338.397.575 lei, cu titlu de daune materiale, 12.886.529.520 lei cu titlu de daune morale şi 30.000.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunţa astfel, prima instanţă a reţinut că acţiunea reclamanţilor, întemeiată pe dispoziţiile art. 504 şi urm. C. proc. pen., a fost formulată ca urmare a faptului că în perioada 6 iulie 1998 - 15 iunie 1999 s-au aflat în stare de arest preventiv, ulterior fiind achitaţi prin sentinţa penală nr. 88 din 6 aprilie 2000 pronunţată de Tribunalul Argeş, secţia penală, devenind definitivă şi irevocabilă prin Decizia penală nr. 1158 din 6 martie 2000 a Curţii Supreme de Justiţie, secţia-penală.
Prin Decizia civilă nr. 79/A din 4 octombrie 2007 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, a respins cererea de aderare la apel formulată de reclamanţi şi a admis apelurile declarate de Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti a schimbat în parte sentinţa apelată, în sensul că a fost obligat pârâtul la plata către fiecare reclamant a sumei de 500.000 RON, cu titlu de daune morale, menţinând celelalte dispoziţii ale sentinţei.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a reţinut că suma acordată drept daune morale este exagerat de mare, neţinându-se cont în mod rezonabil de realităţile sociale şi nivelul de trai existent, precum şi de riscul că prin acordarea unei sume atât de mari se ajunge la o îmbogăţire fără just temei.
Cu privire la cererea de aderare la apel a reclamanţilor-apelanţi, prin care au solicitat aplicarea coeficientului de inflaţie pentru sumele datorate, s-a reţinut că, în raport de admiterea apelurilor declarate de pârâţi, aceasta este nefondată urmând a o respinge ca atare.
Împotriva deciziei pronunţate de instanţa de apel au declarat recurs reclamanţii B.N.A. şi B.D.F.F., pârâtul Statul Român prin Ministerul Economiei şi Finanţelor şi Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.
In susţinerea recursului, reclamanţii au arătat că-şi întemeiază recursul pe dispoziţiile art. 304 pct. 5 şi 7 C. proc. civ.
Astfel, s-a arătat că, deşi încuviinţată, nu a fost administrată expertiza contabilă, în mod eronat fiind decăzuţi din probă; că procedura de citare cu aceştia nu a fost îndeplinită, nefiind citaţi la adresele la care au solicitat să fie citaţi, respectiv: Ploieşti, Prahova şi str. M. nr. 52, Ploieşti, Prahova.
Statul Român prin Ministerul Economiei şi Finanţelor Publice şi-a întemeiat recursul pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., susţinând că temeiul juridic al acţiunii se regăseşte în dispoziţiile art. 94-96 din Legea nr. 303/2004, care instituie un termen de prescripţie a dreptului la acţiune de un an, prin derogare de la prevederile art. 506 alin. (2) C. proc. pen.; că reclamanţii trebuie să-şi precizeze temeiul juridic al acţiunii, altfel acţiunea este inadmisibilă; că nu s-a realizat modalitatea prin care s-a cuantificat daunele acordate şi că nu s-a ţinut cont de indicaţiile deciziei de casare care impunea reanalizarea probatoriului.
La rândul său, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, în recursul întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., a susţinut, în esenţă, că probele administrate în cauză nu au fost suficiente pentru cuantumul despăgubirilor materiale acordate; că nu s-a ţinut cont de criteriile de apreciere în stabilirea despăgubirilor morale în raport de dispoziţiile art. 505 alin. (1) C. proc. pen. şi de practica C.E.D.O.
Recursurile declarate de reclamanţi şi de pârâţi vor fi admise pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 105 alin. (2) C. proc. civ. „actele îndeplinite cu neobservarea formelor legale sau de un funcţionar necompetent se vor declara nule numai dacă prin aceasta s-a pricinuit părţii o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea lor iar în cazul nulităţilor anume prevăzute de lege, vătămarea se presupune până la dovada contrarie".
Neîndeplinirea procedurii de citare în sensul de a nu cita părţile la adresele indicate reprezintă o încălcare a regulilor de procedură, fiind îndeplinite condiţiile stabilite de art. 105 alin. (2) C. proc. civ.
Prin cererea depusă de către apelanţii-reclamanţi la data de 10 aprilie 2006, aceştia şi-au indicat domiciliile în vedere citării lor la aceste adrese - filele 21 şi 22 dosar recurs nr. 4794/2005 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală.
Necitarea apelanţilor-reclamanţi la adresele indicate se încadrează în motivul de recurs prevăzute de art. 304 pct. 5 C. proc. civ. Faţă de admiterea acestui motiv de recurs şi dată fiind legătura dintre recursuri, se vor admite formal şi celelalte recursuri, urmând a se trimite cauza spre rejudecare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de reclamanţii B.N.A., B.D.F.F. şi de pârâţii Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi Statul Român prin Ministerul Economiei şi Finanţelor împotriva deciziei nr. 79 din 4 octombrie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Casează Decizia.
Trimite cauza pentru rejudecare la aceeaşi instanţă de apel.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 5 decembrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 8022/2008. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 7747/2008. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
|---|
