ICCJ. Decizia nr. 10015/2009. Civil. Legea 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 10015/2009
Dosar nr. 4283/118/2006
Şedinţa publică din 9 decembrie 2009
Asupra recursului civil de faţă;
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului rezultă următoarele:
Prin acţiunea astfel cum a fost completată şi precizată, înregistrată sub nr. 4283/118/2006 înregistrată la Tribunalul Constanţa, D.V., D.M., T.D., B.I., M.G. şi M.S., au solicitat în contradictoriu cu Primarul comunei Mircea Vodă, anularea dispoziţiilor nr. 344 din 3 noiembrie 2006 şi nr.376 din 28 noiembrie 2006, emise de primar şi obligarea acestuia la restituirea în natură a suprafeţei totale de 6881 mp teren intravilan, situat în intravilanul localităţii Satul Nou – Mircea Vodă (rămasă nerestituită din suprafaţa totală de 9280 mp deţinută de autorii lor) din care 3000 mp în curtea şcolii generale din localitate iar 3881 mp prin atribuirea unui teren echivalent într-o altă locaţie.
Prin aceeaşi acţiune, reclamanţii au solicitat obligarea pârâtului la acordarea de teren în compensarea pentru cele două construcţii demolate împreună cu dependinţele şi acareturile gospodăreşti, menţionate în actul de vânzare-cumpărare şi în actele de expropriere, iar în subsidiar acordarea măsurilor reparatorii sub forma despăgubirilor băneşti.
În motivarea acţiunii reclamanţii au arătat că autorii lor B.G. şi B.D. au deţinut înainte de exproprierea intervenită prin Decretul nr. 83/1949, suprafaţa de 9280 mp teren, compusă din suprafaţa de 4680 mp moştenită de la B.G. şi B.A., pe care şi-au edificat o construcţie şi 4600 mp teren cu casă şi acareturi dobândit de la D.A. şi D.D. prin actul de vânzare-cumpărare din 7 octombrie 1929, învecinat la miază-zi cu B.G.
Reclamanţii au arătat că nu mai posedă actele de proprietate privind terenul iniţial în suprafaţă de 4680 mp ce a aparţinut autorilor lor, motiv pentru care au depus declaraţiile notariale ale numiţilor B.I., I.D. şi P.G., vecinii autorilor lor, din care rezultă că întreaga suprafaţă de teren deţinută de soţii B.G. şi D. era de 9300 mp şi extrasul nr. C4746 din 13 octombrie 2005 eliberat de Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Constanţa, din care rezultă cu claritate existenţa a două case şi acareturi gospodăreşti aparţinând autorilor lor.
Aceste probe, care reprezintă un început de dovadă scrisă, arată reclamanţii, au fost netemeinic şi nelegal înlăturate de către pârât, în pofida prevederilor art. 22 din Legea nr. 10/2001, considerând că s-a probat existenţa dreptului de proprietate doar pentru suprafaţa de 4600 mp, dobândită prin actul de vânzare-cumpărare din 1929.
Din totalul suprafeţei de 9280 mp reclamanţii precizează că le-a fost restituită în temeiul Legii nr. 18/1991 doar suprafaţa de 2399 mp, rămânând de restituit în temeiul Legii nr. 10/2001 suprafaţa de 6881 mp. Că vechiul amplasament al terenului se află în curtea şcolii generale din satul nou, din care, liber de construcţii este terenul în suprafaţă de 3000 mp a cărui restituire în natură o solicită, urmând ca diferenţa de 3881 mp să le fie restituită sub forma compensării cu un alt teren în intravilanul localităţii sau în fosta locaţie a C.A.P.-ului.
Soluţionând în fond cauza, Tribunalul Constanţa prin sentinţa civilă nr. 1773 din 16 octombrie 2007, a admis contestaţia reclamanţilor D.V., D.M., T.D., B.I., M.I., M.G. şi M.S., dispunând anularea parţială a dispoziţiilor nr. 344 din 03 noiembrie 2006 şi 376 din 28 noiembrie 2006 şi restituirea în natură a terenului în suprafaţă de 2201 mp, delimitată prin notaţiile CDPO din anexa la suplimentul de expertiză B.E.
S-a menţinut dispoziţia privitoare la acordarea despăgubirilor în condiţiile Legii nr. 10/2001 – pentru construcţiile individualizate în extrasul „Situaţia bunurilor găsite la expropriaţii din comuna Satu Nou plasa Medgidia din perioada 1947-1949, eliberată de Direcţia Judeţeană Constanţa a Arhivelor Naţionale iar celelalte capete de cerere au fost respinse.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că reclamanţii au probat dreptul de proprietate al autorilor lor doar pentru terenul de 4600 mp şi construcţiile aflate pe acesta, cumpărat de la D.A. şi D. în 1929, din care li s-a restituit în temeiul Legii nr. 18/1991 suprafaţa de 2399 mp conform titlului de proprietate, astfel că în prezent aceştia mai sunt îndreptăţiţi la acordarea măsurilor reparatorii în temeiul Legii nr. 10/2001, doar pentru suprafaţa de 2201 mp – delimitată prin notaţiile CDPO din expertiza B.E. – pentru care s-a şi dispus restituirea în natură.
Pentru cele două construcţii demolate s-a menţinut dispoziţia privind acordarea măsurilor reparatorii în condiţiile Legii nr. 10/2001.
Împotriva sentinţei au declarat apel Primarul comunei Mircea Vodă şi reclamanţii.
Prin Decizia civilă nr. 269/C din 24 noiembrie 2008 Curtea de Apel Constanţa a admis apelurile reclamanţilor şi a schimbat sentinţa în parte, dispunând restituirea suprafeţei de teren de 3000 mp din curtea şcolii (2201 mp + diferenţa până la 3000 mp) delimitată prin notaţiile CUND – conform schiţei anexă la raportul de expertiză.
De asemenea instanţa de apel a dispus restituirea suprafeţei de 3881 mp din suprafaţa de 8000 mp, din planul de situaţie al Consiliului Local Mircea Vodă şi procesului-verbal încheiat între părţi.
Pentru a decide astfel, curtea a concluzionat că instanţa de fond a făcut o greşită apreciere a probelor dosarului atunci când a reţinut că autorii reclamanţilor au avut în proprietate doar terenul în suprafaţă de 4600 mp şi 2 case demolate la expropriere – dobândite prin actul de vânzare-cumpărare din 07 octombrie 1929 de la D.A. şi D. În temeiul extrasului privind situaţia de bunuri găsite la expropriaţii din comuna Satul Nou în perioada 1947-1949 eliberat de Direcţia Judeţeană Constanţa a Arhivelor Naţionale coroborat cu declaraţiile martorilor audiaţi în cauză şi cu adresa nr. 692931 din 22 septembrie 2006, instanţa de apel a reţinut că autorii reclamanţilor au avut în proprietate o suprafaţă chiar mai mare de 9280 mp, plus două case de locuit demolate la expropriere, din care le-a fost restituită suprafaţa de 2399 mp conform Legii nr. 18/1991, rămânând nerestituită suprafaţa de 6800 mp. Potrivit sentinţei apelate, din această suprafaţă, reclamanţilor le-au fost acordate măsuri reparatorii în natură în temeiul Legii nr. 10/2001 pentru suprafaţa de 2201 mp, delimitată prin notaţiile CDPO, conform schiţei anexe la raportul de expertiză efectuat în cauză.
Având în vedere concluziile expertizei precum şi împrejurarea potrivit căreia suprafaţa de 799 mp solicitată a fi restituită în compensare – este liberă, în temeiul art. 1 din Legea nr. 10/2001 care conferă prioritate măsurilor reparatorii în natură, instanţa a dispus restituirea suprafeţei totale de 3000 mp teren din curtea şcolii formată din cei 2201 mp deja restituiţi prin sentinţă, la care a adăuga suprafaţa liberă de 799 mp.
Întrucât pe raza comunei Mircea Vodă există teren intravilan care poate fi acordat în compensare – aşa cum rezultă din lista terenurilor libere, aflate la fila 54 dosar, precum şi procesul-verbal încheiat la 20 septembrie 2008 între reclamanţi şi reprezentanţii primăriei, instanţa de apel a dispus ca restituirea suprafeţei de teren de 3881 mp să se facă prin compensare cu o suprafaţă identică din cei 8000 mp din planul de situaţie al Consiliului Local Mircea Vodă.
Împotriva deciziei a declarat recurs Primarul Comunei Mircea Vodă invocând nulitatea prevăzută de art. 304 pct. 5 C. proc. civ., casarea deciziei şi trimiterea acesteia pentru rejudecare.
- În motivarea recursului, primarul comunei arată că deşi în cuprinsul hotărârii au fost consemnate concluziile apărătorului apelanţilor-reclamanţi asupra ambelor apeluri, curtea a omis să se pronunţe în privinţa apelului primăriei, care cuprindea critici referitoare la soluţia primei instanţe.
- În privinţa soluţiei pronunţate în apelul reclamanţilor, se arată că aceştia nu au probat dreptul de proprietate al autorilor lor decât pentru 4600 mp teren ce a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare din 1929 nu şi pentru 4680 mp, deoarece actele la care face referire instanţa de apel sunt insuficiente şi nu atestă dreptul de proprietate asupra terenului din intravilanul localităţii ci din extravilanul acesteia.
- Prezumţia instituită prin dispoziţiile art. 24 din Legea nr. 10/2001 nu-şi găseşte aplicabilitate în speţă, de vreme ce nu s-a indicat şi nu s-a înfăţişat actul de preluare abuzivă a imobilului, pentru a se verifica deţinerea şi amplasamentul proprietăţii autorilor reclamanţilor.
- Greşit ambele instanţe, de fond şi apel au apreciat că terenul în suprafaţă de 2201 mp şi respectiv 799 mp poate fi restituit în natură – deoarece acesta deşi liber de construcţii, fiind amplasat în curtea şcolii este absolut necesar activităţii de învăţământ, deoarece este destinat amenajării unui teren de sport şi face parte din domeniul public al comunei Mircea Vodă.
- În sfârşit, recurentul arată că Primăria comunei şi-a exprimat acordul restituirii prin compensare a terenului la care contestatorii sunt îndreptăţiţi, din terenul prevăzut în lista terenurilor cu această destinaţie, care a fost afişată.
Recursul este întemeiat.
Omisiunea instanţei de apel de a se pronunţa în privinţa apelului declarat de primarul comunei Mircea Vodă a fost greşit încadrată în nulităţile prevăzute de art. 304 pct. 5 C. proc. civ., deoarece textul de referinţă vizează toate neregularităţile procedurale prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art. 105 alin. (2) C. proc. civ. – ceea ce nu este cazul în speţă.
Nesoluţionarea apelului constituie o violare a dispoziţiunilor art. 129 pct. 6 C. proc. civ., ceea ce pune în discuţie incidenţa nulităţii prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. vizând încălcarea legii, fie prin aplicarea greşită a acesteia, fie prin abdicarea de la litera şi spiritul său.
În speţă, Curtea de Apel Constanţa a lăsat nesoluţionat apelul Comunei Mircea Vodă – prin care aducea critici în privinţa terenului de 2201 mp restituit în natură şi amplasat în curtea şcolii generale din comună, motivat de faptul că acesta este destinat amenajării unui teren de sport, indispensabil procesului educaţional, pentru care au fost prevăzute investiţii de 104.000 lei.
Întrucât apelul Comunei Mircea Vodă a rămas nesoluţionat pe fondul său, în temeiul art. 313 C. proc. civ. recursul urmează a fi admis, procedându-se la casarea cu trimitere a deciziei Curţii de Apel Constanţa în acest scop.
Instanţa de trimitere urmează a adânci probatoriile referitoare la suprafaţa de teren de 4680 mp în legătură cu care reclamanţii nu deţin actele de proprietate ale autorilor lor, deoarece suportul probator pe care curtea de apel şi-a fundamentat soluţia este insuficient. În acest scop, urmează ca la dosar să fie depus istoricul de rol al celor două imobile, pentru a se putea face cuvenita diferenţiere şi actul de preluare prin expropriere potrivit Decretului nr. 83/1949 în vederea aplicării prezumţiei prevăzută de art. 24 din Legea nr. 10/2001 la care instanţa de apel se referă, fără ca acesta să se afle la dosar, deoarece extrasul privind expropriaţii din comună nu ţine loc de act normativ sau de autoritate privind măsura preluării, pentru a conferi acestuia efectele textului de lege. În cauză, se vor administra oricare din mijloacele probatorii prevăzute de art. 23 din Legea nr. 10/2001 în legătură cu probaţiunea dreptului de proprietate, evidenţiindu-se totodată şi eventualele operaţiuni translative de proprietate intervenite în legătură cu terenul de 4680 mp, dacă din actul de autoritate al exproprierii nu rezultă preluarea acestuia.
Având în vederea soluţia instanţei de apel prin care reclamanţilor le-a fost atribuită pe lângă suprafaţa de 2201 mp teren şi aceea de 799 mp, în curtea şcolii generale din localitate, se va verifica dacă această măsură afectează desfăşurarea normală a procesului educaţional, ţinând seama de destinaţia programată a terenului în planul de investiţii, acela de teren de sport şi de cerinţele standardelor minimale spaţiale, prevăzute în normele speciale pentru exploatarea instituţiilor de învăţământ.
Faţă de procesul-verbal din 29 septembrie 2008 aflat la fila 65 dosar apel, precum şi de acordul recurentei de a conferi reclamanţilor teren în compensare din terenul de 8000 mp evidenţiat în lista terenurilor disponibile, dată publicităţii în temeiul art. 1 alin. (5) din Legea nr. 10/2001, se va proceda la delimitarea terenului cuvenit reclamanţilor, în raport de dreptul de proprietate al autorilor lor, care va fi probat, din terenul de 8000 mp, efectuându-se în acest scop o expertiză topo, care va analiza totodată dacă terenul liber din curtea şcolii este inclus în planul de investiţii al localităţii pentru amenajarea unui teren de sport şi dacă prin eventuala lui restituire reclamanţilor s-ar afecta standardele minimale spaţiale prevăzute de lege pentru exploatarea instituţiilor de învăţământ.
Faţă de cele ce preced, recursul declarat de Primarul Comunei Mircea Vodă este fondat, impunându-se casarea deciziei nr. 269/C din 24 noiembrie 2008 a Curţii de Apel Constanţa cu trimitere spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâtul Primarul comunei Mircea Vodă împotriva deciziei nr. 269 C din 14 noiembrie 2008 a Curţii de Apel Constanţa, secţia civilă, pentru cauze cu minori şi familie şi pentru cauze privind conflictele de muncă şi asigurări sociale.
Casează Decizia şi trimite cauza la aceeaşi Curte de Apel pentru rejudecare.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 decembrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 10018/2009. Civil. Reparare prejudicii erori... | ICCJ. Decizia nr. 5515/2009. Civil. Daune morale. Recurs → |
|---|
