ICCJ. Decizia nr. 1050/2009. Civil
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 1050/2009
Dosar nr. 704/30/200.
Şedinţa publică din 5 februarie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanţii T.G. şi T.D.F. au solicitat Judecătoriei Timişoara ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, în contradictoriu cu pârâţii A.D.S., Consiliul Local al comunei Giarmata, SC M.C. SRL, B.V., B.G., Ş.I. şi Ş.E.A., P.P.M., P.A. şi SC A. SA Giarmata, să constate nulitatea absolută parţială a contractului de schimb imobiliar, intervenit la 20 martie 2003 şi autentificat pe aceeaşi dată, sub nr. 609, de Biroul Notarului Public G.E. din Timişoara, prin care au transmis pârâtei A.D.S. proprietatea asupra imobilului teren – arabil, extravilan şi extratabular, situat administrativ pe terenul comunei Giarmata, judeţul Timiş, respectiv parcela cu nr. 7 pe rola 842/1/1 cu vecinătăţile, la nord A 842/1/1/8, la vest D 843/1, la sud A 842/1/1/6 şi la vest 842/1/2, la rândul ei cea din urmă parcelă, în întindere de 50.000 mp, în schimbul cărora, pârâta – coschimbaşă şi-a asumat obligaţia de a le transmite proprietatea asupra parcelei – păşune, identificată cadastral cu nr. PC 357, în întindere de 81.500 mp, situată administrativ în extravilanul aceleiaşi comune, în limita terenului, în condiţiile de exigenţă ale art. 58 M 59 din Legea nr. 7/1996.
Argumentându-şi demersul judiciar iniţiat, reclamanţii au învederat, în esenţă, că sancţiunea nulităţii absolute, consacrată în materie de schimb de art. 1407, este atrasă inexorabil în speţă, de vreme ce, prin extrasele de carte funciară, având nr. 7875, 8234, 8821 şi 8061 Giarmata, pârâta-coschimbaşă le-a transmis pe calea schimbului, şi ceea ce excede proprietăţii sale, respectiv şi terenul asupra căruia la acea epocă purta proprietatea tabulară a pârâţilor de rând 2, 3, 4, 5, 6 şi 7, ceea ce îi îndrituieşte să recurgă la concursul justiţiei.
Pentru identificarea întinderii parcelei, a cărei legalitate instanţa este chemată să o verifice, s-a recurs, în condiţiile art. 201 C. proc. civ., la efectuarea unei expertize tehnice judiciare, în specialitatea topografie.
Prin sentinţa civilă nr. 1606/PI din 6 iulie 2007, pronunţată de Tribunalul Timiş, a fost admisă în parte acţiunea civilă iniţiată de către reclamanţi; s-a constatat nulitatea absolută parţială a contractului de schimb imobiliar intervenit la 20 martie 2003 între reclamantă şi pârâta A.D.S., autentificat pe aceeaşi dată, sub nr. 609, de Biroul Notarului Public G.E. din Timişoara (prin care cei dintâi au transmis celei din urmă imobilul teren arabil extravilan şi extratabular, situat administrativ pe teritoriul comunei Giarmata, judeţul Timiş, adică parcela cu nr. 7 pe rola 842/1/1, cu vecinătăţile în nord A 842/1/1/8, la est D 843/1, la sud A 842/1/1/6 şi vest D 842/1/2, în întindere de 50.000 mp, în schimbul cărora, pârâta coschimbaşă A.D.S., le-a transmis – parcela reprezentând păşune, identificată cadastral cu nr. Ps. 357, în întindere de 81500 mp situată administrativ în extravilanul comunei Giarmata, respectiv în limita terenului în întindere de 2128 mp din parcela identificată cadastral cu nr. Ps. 357, predată, în contextul operaţiunii juridice de schimb imobiliar, de către pârâtă, coschimbaşa A.D.S., cu consecinţa menţinerii aceleiaşi operaţiuni juridice, în limita imobilului teren predat de către copermutanţii – reclamanţi şi a aceleia în întindere de 60215 mp identificat cadastral cu nr. Ps. 357, predat de copermutanta de rând 1 A.D.S. şi tot ca o consecinţă a configurării întinderii celei din urmă parcele şi, mai apoi, a lipsirii de efecte juridice a contractului de schimb imobiliar, în limita supra anunţată.
A dispus înscrierea parcelei în întindere de 60215 mp, identificată cadastral cu nr. PS 357, într-o C.F. nouă nedefinitivă, în favoarea reclamanţilor copermutanţi, cu titlu de schimb imobiliar, conform planului de situaţie anexă la suplimentul (răspunsul la obiecţiuni) raportul de expertiză judiciară întocmit de către expertul tehnic judiciar A.C., care face parte integrantă din hotărâre.
A respins în rest demersul judiciar iniţiat de reclamanţi.
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut, în esenţă, că la momentul perfectării convenţiei de schimb imobiliar, supusă desfiinţării, pârâta A.D.S. deţinea în al său patrimoniu parcela identificată cadastral cu nr. Ps 357, doar în limita suprafeţei de 60215 mp aşa cum o confirmă proba ştiinţifică, astfel că raportat la dispoziţiile art. 1407 C. civ., în speţă convenţia fiind lovită de nulitate absolută în limita terenului ce excede proprietăţii pârâtei – coschimbaşe.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel reclamanţii şi pârâţii A.D.S. şi Consiliul Local Giarmata.
Reclamanţii-apelanţi au criticat hotărârea primei instanţe întrucât a analizat superficial capătul de cerere privind intabularea pârâtei cu nr. Top. 5013/1 înscrisă în C.F. 7875 Giarmata, în suprafaţă de 5307 mp, prin care se asigură accesul la terenul în suprafaţă de 60215 mp şi în caz contrar, pârâta ar trebui obligată la despăgubiri pentru terenul în suprafaţă de 21285 mp, sau la acordarea unei suprafeţe de teren egală ca valoare şi în aceeaşi zonă.
Au mai susţinut că nulitatea contractului de schimb nu înlătura răspunderea pârâtei pentru evicţiune.
Pârâta A.D.S. a susţinut prin motivele de apel, că la data încheierii contractului de schimb, terenul în litigiu figura în domeniul privat al statului, în administrarea SC A. SA Giarmata, fiind inventariat, conform Legii nr. 268/2001, ca teren proprietatea statului.
Prin acest contract reclamanţii au predat suprafeţele de teren reprezentând arabil extravilan şi extratabular în suprafaţă de 50.000 mp, fiecare şi de primit în schimb de la A.D.S. parcela Ps 357 în suprafaţă de 815 mp, în cauză agenţia exercitând, în numele statului, dreptul de proprietate asupra terenurilor cu destinaţie agricolă aparţinând domeniului privat al statului.
Pârâtul Statul Român prin Consiliul Local Giarmata prin apelul declarat, a criticat sentinţa, invocând existenţa autorităţii de lucru judecat dată prin deciziile civile nr. 727 din 13 octombrie 2004, 1603 din 2 decembrie 2004 şi 730 din 13 octombrie 2004 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara şi faptul că nu au fost analizate înscrisurile depuse la dosar, expertiza judiciară, că terenul nu a aparţinut A.D.S. ci comunei Giarmata.
A mai susţinut că reclamanţii printr-o precizare de acţiune, au declarat că înţeleg să se judece doar cu pârâta A.D.S., însă instanţa de judecată nu a ţinut cont de această precizare de acţiune.
Curtea de Apel Timişoara, secţia civilă, prin Decizia nr. 523 din 29 noiembrie 2007, a respins ca nefondate apelurile declarate de reclamanţi, pârâta A.D.S. şi Consiliul Local Giarmata.
Pentru a decide astfel, curtea de apel a reţinut, în esenţă, următoarele: În ceea ce priveşte apelul reclamanţilor curtea a reţinut că, din extrasul de C.F. nr. 7875 Giarmata, parcela cu nr. Top. 5013/3/1, în suprafaţă de 5307 mp, este proprietatea Statului Român, astfel că instanţa nu putea să dispună întabularea acestei parcele pe numele reclamanţilor câtă vreme, nefăcând parte din patrimoniul coschimbaşei A.D.S., nu a făcut obiectul contractului de schimb.
În acest sens sunt şi deciziile civile nr. 1603/2004 şi respectiv 730/2004 ale Curţii de Apel Timişoara.
Referitor la obligarea pârâtei A.D.S. la plata de despăgubiri pentru terenul în suprafaţă de 21185 mp, a înlăturat critica reclamanţilor întrucât, în primă instanţă nu s-a solicitat efectuarea unei expertize tehnice, context în care aceştia au posibilitatea de a pretinde şi a obţine respectivele despăgubiri pe calea unei acţiuni separate.
A mai reţinut instanţa de apel, că din înscrisurile aflate la dosar, rezultă că terenul în suprafaţă de 21.285 mp, excede cadrului de aplicare a Legii nr. 268/2001, privind privatizarea societăţilor comerciale, care deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată ale statului, cu destinaţie agricolă, astfel că acest teren nu poate face obiectul schimbului, înlăturând ca nefondată critica apelantei A.D.S.
Referitor la apelul declarat de pârâtul Statul Român prin Consiliul Local Giarmata, instanţa de apel a constatat că este nefondat întrucât, prin admiterea acţiunii reclamanţilor şi invalidarea convenţiei de schimb pentru suprafaţa de 21.285 mp, s-a datorat tocmai faptului că respectivul teren nu era proprietatea pârâtei A.D.S., astfel că a sancţionat cu nulitatea absolută convenţia de schimb.
Cu privire la parcela cu nr. top. 5013/3 înscrisă în C.F. 7876 Giarmata, în suprafaţă de 6710 mp, raportul de expertiză tehnică întocmit în cauză a stabilit că această parcelă aparţine Consiliului Local Giarmata, fiind inclusă în suprafaţa de 21.285 mp, pentru care s-a dispus nulitatea absolută a convenţiei.
Referitor la critica, că printr-o precizare de acţiune reclamanţii au declarat iniţial că renunţă la judecata faţă de celelalte părţi din proces şi că vor să se judece doar cu pârâta A.D.S., însă la data de 15 decembrie 2006, aceiaşi reclamanţi au declarat că înţeleg să se judece şi cu ceilalţi pârâţi inclusiv cu pârâtul Consiliul Local Giarmata.
În ceea ce priveşte susţinerea pârâtului cum că în cauză ar exista autoritate de lucru judecat şi anume că prin deciziile civile nr. 727 din 13 octombrie 2004, 1603 din 2 decembrie 2004 şi 730 din 13 octombrie 2004 pronunţate de Curtea de Apel Timişoara s-a soluţionat problema proprietarului terenului în litigiu, curtea a constatat că nu sunt îndeplinite condiţiile cerute de art. 1201 C. civ.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanţii T.D.F. şi T.G., pârâţii A.D.S. şi Consiliul Local al comunei Giarmata.
În dezvoltarea motivelor de recurs prevăzute de art. 304 pct. 7, 8 şi 9 C. proc. civ., reclamanţii-recurenţi au susţinut că urmare a expertizei efectuate de ing. A.C. şi răspunsul la obiecţiuni au solicitat instanţei intabularea în favoarea acestora a parcelei de teren în suprafaţă de 5307 mp, din C.F. nr. 7875 Giarmata cu nr. Top. 5013/3/1.
În ipoteza în care va fi admisă cererea de intabulare, recurenţii au solicitat obligarea pârâtei A.D.S. la plata despăgubirilor pentru diferenţa de teren ce nu se poate atribui în natură, respectiv 15.978 mp şi în caz contrar să le fie acordate despăgubiri pentru suprafaţa de 21.285 mp.
Au mai arătat recurenţii că în mod greşit instanţa a respins cererea de despăgubiri cu motivarea că nu au solicitat primei instanţe o expertiză evaluatoare, recomandându-se calea acţiunii separate.
Pârâta A.D.S., în dezvoltarea motivului prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., a susţinut că ambele instanţe nu au motivat împrejurarea că la data încheierii contractului de schimb, terenul în litigiu nu se afla în patrimoniul A.D.S., în raport de inventarele SC A. Giarmata SA, întocmite în baza Ordinului comun nr. 150/2002 şi 1061/2002 al MAAP şi ADAP, din care rezultă că terenul de 8,15 ha figura la categoria de folosinţă „păşuni" parcela PS 357, înscrisuri pe care instanţele le-au ignorat.
De asemenea, la dosarul cauzei nu exista nici un document din care să reiasă că terenul în suprafaţă de 21.057 mp a ieşit din domeniul privat al statului aflat în administrarea A.D.S., astfel cum o impune art. 1169 C. civ.
Faţă de cele expuse, a solicitat admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii acţiunii şi menţinerii contractului de schimb nr. 609 din 20 martie 2003.
Pârâtul Consiliul Local Giarmata a criticat hotărârea întrucât instanţa nu a analizat situaţia juridică a terenului atribuindu-l greşit reclamanţilor şi nici actele depuse la dosar, inclusiv raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expertul tehnic A.C.
Parcela identificată în raportul de expertiză tehnică judiciară ca fiind înscrisă în C.F. 7875 Giarmata nr. Top. 5013/3, în suprafaţă totală de 6710 mp, este înstrăinată (prin contract de vânzare-cumpărare) către numitul L.D. încă din anul 2003, însă acesta nu şi-a putut înscrie dreptul de proprietate asupra terenului, întrucât C.F. a fost „blocat", urmare a înscrierii proceselor ce se găsesc notate şi în prezent.
Recurenta a invocat puterea lucrului judecat în raport cu deciziile civile nr. 727 din 13 octombrie 2004, nr. 1603 din 2 decembrie 2004 şi nr. 730 din 13 octombrie 2004 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, prin care a fost soluţionat în mod irevocabil, atât problema proprietarului terenului în litigiu, cât şi problemele legate de dezmembrările efectuate.
Printr-o ultimă critică, recurenta a arătat că instanţa de judecată nu a ţinut cont în pronunţarea hotărârii de precizarea făcută de reclamanţi, în sensul că înţeleg să se judece numai cu pârâta A.D.S., renunţând la judecata faţă de celelalte părţi.
Pentru considerentele expuse, a solicitat admiterea recursului.
Verificând legalitatea deciziei recurate, în raport de criticile formulate şi de dispoziţiile legale aplicate, Înalta Curte constată că recursurile declarate de reclamanţii T.D.F. şi T.G. şi pârâţii A.D.S. şi Consiliul Local al comunei Giarmata sunt nefondate pentru considerentele ce succed.
Prin acţiunea introductivă de instanţă reclamanţii au solicitat să se constate că au efectuat un schimb de terenuri cu pârâta A.D.S., în baza contractului de schimb autentificat sub nr. 609 din 20 martie 2003, prin care au predat pârâtei A.D.S., suprafaţa de 50.000 mp, teren arabil extravilan şi extratabular, identificat în parcela A 842/1/1/7 şi 5.000 mp, în parcela A 842/1/1/8 localitatea Giarmata, primind în schimb suprafaţa de 81.500 mp, teren situat în parcela PS 357 Giarmata.
Din raportul de expertiză tehnică întocmit de expert A.C. rezultă că imobilele ce face obiectul litigiului de faţă sunt situate în extravilanul comunei Giarmata.
Conform planului cadastral parcela cu nr. PS 357 în suprafaţă de 81.500 mp, a făcut obiectul schimbului de teren.
La data de 20 martie 2003, când s-a încheiat contractul de schimb, pârâta A.D.S. nu mai deţinea suprafaţa de 81.500 mp, în integralitate, deoarece la 7 august 2002, o parte din terenul aferent parcelei Ps 357, a fost substituit cu nr. cad. 5013 şi înscris în C.F. 7875 nedefinitiv Giarmata.
Parcela cu nr. cadastral 5013, înscrisă în C.F. 7875 nedefinitiv Giarmata în proprietatea Statului Român asupra terenului şi SC A. Giarmata SA asupra construcţiilor, s-a dezmembrat la 5 decembrie 2002 în trei parcele, respectiv: parcela cu nr. cad. 5013/2 în suprafaţă de 6493 mp parcela cu nr. cad 5013/2 în suprafaţa de 7854 mp, şi parcela cu nr. cad. 5013/3 în suprafaţă de 6710 mp
La data efectuării măsurătorilor, suprafaţa de teren rămasă din parcela cu nr. Ps 357 era de 61.250 mp, iar la data efectuării expertizei, parcela cu nr. 5013/3 era în proprietatea Statului Român asupra terenului şi SC A. Giarmata SA asupra construcţiilor.
Din suprafaţa totală a parcelei cu nr. cad. 5013/3, o suprafaţă de 5307 mp se suprapune peste parcela cu nr. cad. Ps 357.
Prin urmare, diferenţa de 21285 mp între suprafaţa de 81.500 mp, la cât s-a obligat să transmită pârâta A.D.S. şi de 60.215 mp, cât deţine în realitate, se află identificată cadastral în parcelele cu nr. 5013/1, 5013/2, 5013/2/1, 5013/3, în C.F. nr. 7875, 8234, 8821 şi 8061 Giarmata.
Cum parcela cu nr. top. 5013/3/1, în suprafaţă de 5307 mp înscrisă în C.F. nr. 7875 Giarmata aparţine Statului Român, şi nu a făcut obiectul contractului de schimb, nu putea fi atribuită reclamanţilor.
Ca atare, critica recurenţilor-reclamanţi va fi respinsă pentru considerentele expuse mai sus.
Nefondată este şi critica privind neacordarea despăgubirilor pentru terenul în suprafaţă de 21285 mp, deoarece aşa cum corect au reţinut ambele instanţe, reclamanţii nu au solicitat în primă instanţă efectuarea unei expertize tehnice de specialitate, context în care le pot solicita pe calea unei acţiuni separate.
Cu privire la recursul declarat de Consiliul Local Giarmata.
Este adevărat că, printr-o precizare a acţiunii, reclamanţii au declarat că înţeleg să renunţe la judecată faţă de celelalte părţi din proces şi că vor să se judece numai cu pârâta A.D.S.
Prin încheierea de şedinţă din 27 aprilie 2007, prima instanţă a reţinut că reclamanţii au revenit asupra precizării de acţiune înţelegând să se judece şi cu ceilalţi pârâţi, pentru care hotărârea judecătorească să le fie opozabilă.
Cum acţiunea poartă asupra constatării nulităţii absolute parţiale a contractului de schimb imobiliar şi cum incidenţa sancţiunii se cere a fi verificată jurisdicţional, chiar dacă reclamanţii au formulat precizarea de acţiune cu nesocotirea cerinţelor art. 132 C. proc. civ., primirea celei din urmă cereri precizatoare nu se subsumează consimţământului pârâţilor.
În consecinţă, critica recurentului-pârât Consiliul Local Giarmata, sub acest aspect este nefondată.
Nefondată este şi critica referitoare la faptul că terenul în litigiu nu a fost şi nu poate fi în proprietatea pârâtei A.D.S. şi nu putea face obiectul contractului de schimb, întrucât a fost scos din circuitul civil agricol, fiind situat în planul urbanistic general, respectiv în intravilanul extins al localităţii Giarmata, deoarece ansamblul probator administrat în cauză face dovada faptului că pârâta A.D.S. deţine în proprietate suprafaţa de 60215 mp identificat cadastral în parcela PS 357.
În ceea ce priveşte parcela identificată în C.F. 7875 Giarmata nr. top. 5013/3, în suprafaţă de 6710 mp, aşa cum rezultă din expertiza tehnică ordonată în cauză, este proprietatea Consiliului Local Giarmata, fiind fără relevanţă că această suprafaţă a făcut obiectul unui contract de vânzare-cumpărare în anul 2003, astfel încât regimul juridic al acestei parcele, integrată în suprafaţa de 21285 mp, pentru care s-a constatat nulitatea absolută a contractului de schimb, a rămas neschimbată.
În ceea ce priveşte critica formulată de recurenta-pârâtă A.D.S., că la data încheierii contractului de schimb, 20 martie 2003, reclamanţii au predat suprafeţele de câte 50.000 mp, reprezentând parcela sunt sub 842/1/7 şi au primit în schimb parcela PS 357 în suprafaţă de 81.500 mp, neexistând probe care să ateste că terenul în suprafaţă de 21.057 mp, a ieşit din domeniul privat al statului, este de asemenea nefondată.
Expertiza tehnică judiciară dispusă în cauză, a stabilit că suprafaţa de 21.285 mp, se află identificată cadastral cu nr. 5013/3, 5013/1, 5013/2/2 şi 5013/2/1 înscrise în C.F. 7875, C.F. 8234, C.F. 8821 şi C.F. 8061, la data încheierii contractului de schimb 2003/2003, şi nu mai erau în proprietatea Agenţiei Domeniilor Statului.
În consecinţă, recursurile declarate în cauză vor fi respinse ca nefondate, potrivit art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile declarate de reclamanţii T.D.F. şi T.G. şi pârâţii A.D.S. şi Consiliul local al comunei Giarmata împotriva deciziei nr. 523 din 29 noiembrie 2007 a Curţii de Apel Timişoara, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 5 februarie 2009.
← ICCJ. Decizia nr. 1058/2009. Civil | ICCJ. Decizia nr. 28/2009. Civil → |
---|