ICCJ. Decizia nr. 7097/2009. Civil
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 7097/2009
Dosar nr. 4479/3/2008
Şedinţa publică din 30 iunie 2009
Deliberând în condiţiile art. 256 C. proc. civ., asupra prezentului recurs civil, constată următoarele:
Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă, prin sentinţa nr. 748 din 24 aprilie 2009 a admis în parte acţiunea formulată la 8 decembrie 2008 de reclamanta I.D. în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Bucureşti prin primarul general.
A fost obligat pârâtul să emită dispoziţie motivată ca răspuns la notificarea nr. 1587/2001 privind imobilul situat în Bucureşti sector 5.
A fost respins capătul de cerere referitor la daunele cominatorii ca inadmisibil.
A fost obligat pârâtul la 1000 lei cheltuieli de judecată.
În motivarea sentinţei Tribunalul a constatat că pârâtul nu şi-a îndeplinit obligaţia instituită de art. 25 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 de a emite dispoziţie motivată la notificarea nr. 1587/2001 (dosar nesoluţionat nici în prezent) în termen de 60 de zile de la înregistrare sau de la depunerea actelor doveditoare conform art. 23.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, prin Decizia nr. 64 din 12 septembrie 2008, a respins ca nefondat apelul pârâtului.
S-a reţinut că de interes în cauză este nesoluţionarea cererii şi nu temeinicia ei, în această fază procesuală reclamanta plângându-se pentru nerezolvarea şi nu pentru modul de soluţionare.
Nu s-a primit nici critica referitoare la culpa reclamantei care nu a depus toate actele justificative deoarece în raport de susţinerea petentului că din contră s-au depus toate actele, unitatea care a primit notificarea era obligată să o soluţioneze.
Împotriva acestei decizii pârâtul a declarat recurs invocând greşita aplicare a dispoziţiilor art. 23 din Legea nr. 10/2001 (motiv prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. ).
S-a reţinut că termenul de 60 de zile curge de la data depunerii actelor doveditoare iar normele metodologice condiţionează soluţionarea notificării de o declaraţie din partea petentului că nu mai deţine alte acte în afară de cele depuse.
Analizând recursul prin prisma criticilor formulate, în raport de soluţia pronunţată de instanţa de apel la cererea dedusă judecăţii se constată că acesta este nefondat urmând a fi respins pentru considerentele de mai jos.
Reclamanta a sesizat pe pârât cu o notificare de revendicare în 25 ianuarie 2001 şi deşi a completat dosarul conform celor solicitate nici până la momentul sesizării înaintată în 2008 nu a primit o rezolvare.
Recurenta a recunoscut obligaţia impusă de art. 23 de a soluţiona cerere în termen de 60 de zile de la depunerea notificării fie de la depunerea actelor doveditoare.
Nu poate fi primită susţinerea potrivit căreia normele metodologice de aplicare a legii impun şi alte condiţii decât cele prevăzute de lege în sensul că reclamantul nu a depus la dosar o declaraţie că nu mai are alte acte.
Potrivit principiilor de regiferare stabilite prin Legea nr. 24/2000 în art. 4, normele de aplicare a unei legi trebuie să fie conforme cu dispoziţiile acelei legi în limitele cărora poate stabili reglementări explicative. Nu se poate pe calea unei reglementări inferioare legii să se aducă modificări la lege.
Ca urmare în mod corect s-a stabilit că obligaţia impusă de art. 23 din Legea nr. 10/2001 nu a fost respectată de pârâtă deşi în dosarul revendicării există dovezile cerute de lege. Ca urmare în mod legal s-a dispus obligarea pârâtei la soluţionarea notificării prin emiterea unei dispoziţii motivate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Municipiul Bucureşti prin Primar General împotriva Deciziei nr. 647 din 12 septembrie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 30 iunie 2009.
← ICCJ. Decizia nr. 7092/2009. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 7091/2009. Civil. Drept de autor şi drepturi... → |
---|