ICCJ. Decizia nr. 338/2010. Civil. Drepturi băneşti. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr.338/2010
Dosar nr. 624/44/2009
Şedinţa publică din 25 ianuarie 2010
Asupra recursului civil de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 9/ F din 14 ianuarie 2009, Curtea de Apel Galaţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, a respins excepţiile necompetenţei şi a inadmisibilităţii invocate de pârâtul MINISTERUL JUSTIŢIEI (actualmente Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti).
A admis în parte acţiunea formulată de reclamanţii C.C.N., D.V. şi M.D., în contradictoriu cu pârâţii MINISTERUL JUSTIŢIEI, TRIBUNALUL GALAŢI şi CURTEA DE APEL GALAŢI.
A dispus menţinerea indemnizaţiei de încadrare brută lunară aferentă coeficientului de multiplicare 13 pentru perioada 01 decembrie 2003 - 31 martie 2006 cu acordarea sporurilor legale cuvenite, actualizate cu indicele de inflaţie.
A obligat pârâţii la plata diferenţelor salariale începând cu data de 30 martie 2005, drepturi rezultate din indemnizaţiile acordate conform coeficienţilor de multiplicare stabiliţi mai sus, cu sporurile cuvenite, actualizate cu indicele de inflaţie la data plăţii.
A respins, ca prescrise, pretenţiile aferente perioadei 01 decembrie 2003 - 29 martie 2005.
Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs reclamantul D.V. şi pârâţii MINISTERUL JUSTIŢIEI ŞI LIBERTĂŢILOR CETĂŢENEŞTI şi CURTEA DE APEL GALAŢI.
Prin Decizia civilă nr. 661/ R din 15 iunie 2009, Curtea de Apel Galaţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, a declinat competenţa de soluţionare a recursurilor de faţă în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, reţinând incidenţa dispoziţiile art. 4 pct. 1 C. proc. civ.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, sub nr. 624/44/2009, iar la termenul din 25 ianuarie 2010, instanţa, din oficiu, a invocat excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursurilor.
Pentru considerentele expuse în continuare judecata recursurilor va fi declinată în favoarea Curţii de Apel Galaţi.
La data sesizării Înaltei Curţi, la 06 iulie 2009, cât şi la data pronunţării deciziei civile nr. 66l/ R din 15 iunie 2009, Curtea de Apel Galaţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, competenţa soluţionării recursurilor din cauză nu mai aparţinea Înaltei Curţi, faţă de Decizia Curţii Constituţionale nr. 104 din 20 ianuarie 2009, prin care au fost constatate neconstituţionale dispoziţiile art. I şi II din OUG nr. 75/2008.
OUG nr. 75/2008, în art. I şi II, a stabilit competenţa materială specială a curţilor de apel şi a Înaltei Curţi pentru soluţionarea cererilor având ca obiect acordarea unor drepturi salariale formulate de personalul din sistemul justiţiei.
În art. I alin. (2) din ordonanţă s-a stabilit că recursul se judecă de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, însă Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 104 din 20 ianuarie 2009, a constatat neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. I şi II din OUG nr. 75/2008.
Dispoziţiile art. I şi II din OUG nr. 75/2008 fiind declarate neconstituţionale, în competenţa Înaltei Curţi nu mai intră judecarea recursurilor declarate împotriva sentinţelor prin care au fost soluţionate cererile având ca obiect acordarea unor drepturi salariale formulate de personalul din justiţie, iar prin constatarea neconstituţionalităţii acestor texte, în privinţa competenţei materiale, redevin incidente dispoziţiile Codului muncii şi ale Codului de procedură civilă, în raport de care competenţa soluţionării recursurilor în materia conflictelor de muncă aparţine curţilor de apel.
Faptul că aceeaşi instanţă, care a soluţionat cauza în fond, soluţionează şi calea de atac a recursului, nu contravine dispoziţiilor legale prevăzute de codul de procedură civilă privind competenţa de soluţionare a recursurilor de către curţile de apel în materia conflictelor de muncă.
Prin urmare, în prezenta cauză, competentă să soluţioneze recursul este Curtea de Apel Galaţi, în favoarea căreia, conform art. 158 alin. (3) C. proc. civ., se va declina competenţa de soluţionare a recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Declină competenţa de soluţionare a recursurilor declarate de pârâţii Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti şi Curtea de Apel Galaţi şi de reclamantul D.V. împotriva sentinţei nr. 9/ F din 14 ianuarie 2009 a Curţii de Apel Galaţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, la această din urmă instanţă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 ianuarie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 37/2010. Civil. Rectificare carte funciară.... | ICCJ. Decizia nr. 33/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
|---|
