ICCJ. Decizia nr. 3584/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 3584/2010
Dosar nr. 39235/1/2004
Şedinţa publică din 9 iunie 2010
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 70 din 29 ianuarie 2004 Tribunalul Iaşi a admis acţiunea formulată de reclamantul L.I. împotriva pârâtei Prefectura Iaşi şi a dispus restituirea în natură sau prin echivalent a suprafeţei de 162 mp teren situat în Iaşi, şi acordarea măsurilor reparatorii în echivalent pentru construcţia demolată.
In considerentele sentinţei s-a reţinut că reclamantul are calitate de persoană îndreptăţită ca unic moştenitor al proprietarilor terenului, iar în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 10 al Legii nr. 10/2001.
Împotriva sentinţei a declarat apel pârâta susţinând că reclamantul nu a notificat unitatea deţinătoare pentru restituirea imobilului.
Curtea de Apel Iaşi, prin Decizia civilă nr. 792 din 27 mai 2004 a admis apelul, a schimbat în tot sentinţa în sensul respingerii acţiunii ca prematur formulată reţinând că reclamantul nu a urmat procedura administrativă impusă de Legea nr. 10/2001, procedând la solicitarea în natură a terenului direct în instanţă.
Împotriva deciziei instanţei de apel a declarat recurs reclamantul, în temeiul art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ., susţinând că a promovat acţiunea întrucât nu a primit nici un răspuns la notificarea depusă în termenul legal.
Pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la termenul de la 22 martie 2006 judecarea recursului a fost suspendată conform prevederilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., întrucât părţile nu au solicitat judecarea în lipsă şi nici nu s-au prezentat la strigarea cauzei.
Ulterior, cauza a fost repusă pe rol, fixându-se termen pentru astăzi 9 iunie 2010.
Potrivit art. 248 alin. (1) C. proc. civ. cererea de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de un an. Conform art. 252 alin. (1) C. proc. civ. perimarea se poate constata şi din oficiu.
Aşadar, perimarea sancţionează neglijenţa manifestată prin abandonarea procesului.
În speţă, recurentul, deşi legal citat nu s-a prezentat în instanţă la termenul din data de 22 martie 2006, fixat pentru soluţionarea cererii.
Întrucât nici intimata nu a fost prezentă la strigarea cauzei, în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. s-a dispus suspendarea soluţionării cauzei, constatându-se că nici una dintre părţi nu a cerut judecarea în lipsă.
Cum dosarul a fost lăsat în nelucrare mai mult de un an din culpa părţilor, conform art. 248 alin. (1) şi art. 252 alin. (1) C. proc. civ. urmează a se constata perimarea cererii de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată perimat recursul declarat de reclamantul L.I. împotriva deciziei nr. 792 din 27 mai 2004 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 iunie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3598/2010. Civil. Servitute. Revizuire - Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3572/2010. Civil. Limitarea exercitării... → |
|---|
