ICCJ. Decizia nr. 3783/2010. Civil. Conflict de muncă. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 3783/2010
Dosar nr. 467/1/2010
Şedinţa publică din 17 iunie 2010
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin cererea de revizuire înregistrată pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia, sub nr. dosar nr. 3331/57/2009 revizuenta D.C.D. a solicitat ca prin hotărâre judecătorească ce se va pronunţa în contradictoriu cu intimata SC L.R.S.S.A.G.R. România, să se dispună anularea deciziei civile nr. 358 din 3 aprilie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, pronunţată în dosarul nr. 2227/85/2007, în sensul admiterii recursului formulat de revizuenta.
În motivarea cererii sale, revizuenta a arătat că soluţiile instanţei de control judiciar şi a instanţei de fond s-au întemeiat pe înscrisuri care au fost expertizate din punct de vedere criminalistic şi cu privire la care s-a constatat prin expertiza criminalistică nr. 258 din 12 decembrie 2008, că au fost semnate de o altă persoană decât revizuenta.
In al doilea rând a arătat că, angajatorul în speţă intimata SC L.R.S.S.A.G., a reţinut cu rea credinţă deciziile atacate de revizuenta, convocarea acesteia, în vederea efectuării cercetării disciplinare şi regulamentul de ordine interioară, înscrisuri care erau concludente şi hotărâtoare pentru dezlegarea pricinii.
In drept revizuenta a invocat dispoziţiile art. 322 pct. 4 şi 5 C. proc. civ.
Curtea de Apel Alba Iulia, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, prin Decizia nr. 1181/2009 din 16 noiembrie 2009 a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuenta D.C.D. împotriva deciziei civile nr. 358 din 3 aprilie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Pentru a hotărî astfel, curtea de apel, a reţinut în esenţă, că prin Decizia nr. 358 din 3 aprilie 2008 a Curţii de Apel Alba Iulia s-a respins ca nefondat recursul declarat de reclamanta D.C.D. împotriva sentinţei civile nr. 1194 din 30 octombrie 2007 pronunţată de Tribunalul Sibiu.
Potrivit art. 322 pct.4 teza a II-a C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul se poate cere „dacă hotărârea s-a dat în temeiul unui înscris declarat fals în cursul sau în urma judecăţii".
Revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, în temeiul art. 322 pct. 5 C. proc. civ., poate fi cerută dacă „după darea hotărâri s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reţinute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfăţişate dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţilor".
In raport de textele de lege invocate, curtea de apel, a reţinut că în situaţia de faţă nu sunt incidente dispoziţiile art. 322 pct. 4 teza a II-a şi art. 322 pct. 5 C. proc. civ., întrucât Curtea de Apel Alba Iulia prin Decizia a cărei revizuire se solicită a respins recursul menţinând soluţia primei instanţe, astfel încât nu a evocat fondul.
Împotriva acestei din urmă decizii petenta a înţeles să formuleze o cale de atac ce nu este prevăzută în legislaţia naţională, dar este prevăzută în art. 6 şi art. 13 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi art. 20, art. 21 şi art. 24 din Constituţia României.
In dezvoltarea căii de atac petenta a formulat o acţiune (recurs) structurată pe două titluri, respectiv, expunerea faptelor şi temeiuri de drept.
In titlul intitulat „Expunerea faptelor" petenta a făcut vorbire despre modul în care s-a desfăşurat judecata în cauză ce a format obiectul dosarului nr. 2227/85/2007 al Tribunalului Sibiu, lipsa împuternicirii avocaţiale a av. M., a contractului de asistenţă juridică, încălcarea formelor de procedură, inexistenţa probelor, acordarea cheltuielilor de judecată în baza unor copii emise de apărătorul intimatei, desfăşurarea judecăţii în apel şi în recurs, încălcarea dreptului de apărare, a drepturilor şi libertăţilor acestora de către judecătorii Curţii de Apel Alba Iulia.
In titlul intitulat „Temeiuri de drept în motivarea acţiunii", petenta a făcut trimitere la cauzele Abrominc contra României, Rotaru contra României, Boldea contra României, la aplicabilitatea dispoziţiilor art. 6 şi art. 13 Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, la faptul, că judecata în căile extraordinare de atac a fost nelegală, la reglementarea constituţională.
Prin întâmpinare, intimata SC L.R.S.S.A.G. a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil.
Examinând calea de atac declarată de petenta-revizuentă D.C.D. împotriva deciziei nr. 1181 din 16 noiembrie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Alba- Iulia, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, Înalta Curte constată că este inadmisibilă pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
Revizuentă a formulat o cale de atac ce nu este prevăzută în legislaţia „naţională" susţinută printr-o „acţiune (recurs)" adresată Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Secţiile Unite, ce conţine în esenţă motivele invocate şi redate mai sus.
In raport cu modul cum este reglementată calea de atac a recursului şi a căilor extraordinare de atac în legislaţia naţională, este evident caracterul inform al căii de atac exercitate de către revizuentă, care, nu poate fi luat în considerare decât ca recurs.
Sub acest aspect este de observat că potrivit art. 328 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită.
In raport cu prevederile textului de lege menţionat şi art. 377 alin. (2) C. proc. civ., deciziile date de curţile de apel, ca instanţă de recurs, de vreme ce nu sunt susceptibile de recurs, înseamnă că nici hotărârea pronunţată în cererea care vizează Decizia instanţei de recurs, nu este suspusă recursului.
In speţă, Decizia nr. 358 din 3 aprilie 2008 a Curţii de Apel Alba Iulia a cărei revizuire o solicită petenta nu este supusă recursului şi prin urmare nici Decizia pronunţată în cererea de revizuire nu este supusă recursului.
Din interpretarea dispoziţiilor art. 377 alin. (2) C. proc. civ., şi art. 299 din acelaşi cod, rezultă că sistemul român de jurisdicţie a statuat principiul unicităţii recursului, dreptul la această cale de atac stingându-se prin exercitare.
Or, revizuentă a exercitat calea de atac a recursului cât şi a căilor extraordinare de atac.
Cu privire la exercitarea căilor de atac şi la concordanţa legii procesuale româneşti cu dreptul persoanei la un proces echitabil, Curtea Constituţională s-a pronunţat în mai multe rânduri, statuând că, în sensul practicii europene, conceptul de „proces echitabil" nu implică în mod necesar existenţa mai multor grade de jurisdicţie, inclusiv exercitarea mai multor căi de atac.
Competenţa şi căile de atac sunt stabilite exclusiv de legiuitor, iar regula exercitării acestor căi corespunde art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
Sub acest aspect, prin asigurarea posibilităţii exercitării căilor de atac care soluţionează fondul cauzei şi care sunt prevăzute de legea română se garantează accesul liber la justiţie, astfel încât nu sunt încălcate nici dispoziţiile art. 13 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului referitoare la dreptul la un recurs efectiv.
În speţă, garanţiile procedurale impuse de art. 6 şi art. 13 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului au fost respectate prin parcurgerea judecăţii fondului, a recursului şi al celor două căi extraordinare de atac, contestaţia în anulare şi revizuirea, de care petenta a uzat deja.
In aceste condiţii, recursul declarat în cauză este inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca inadmisibilă, calea de atac declarată de revizuenta D.C.D. împotriva deciziei nr. 1181 din 16 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 iunie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3805/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3676/2010. Civil → |
|---|
