ICCJ. Decizia nr. 4263/2010. Civil. Despăgubiri. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 4263/2010
Dosar nr. 4554/1/2002
Şedinţa publică din 7 septembrie 2010
Deliberând, în condiţiile art. 256 C. proc. civ., asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Decizia civilă nr. 47 din 1 aprilie 2002 a Curţii de Apel Timişoara a fost atacată cu recurs de pârâţii S.V.A., la data de 13 mai 2002 şi respectiv, de M.A.N. la data de 30 aprilie 2002.
Judecata acestor recursuri a fost suspendată prin încheierea din 22 martie 2005 în temeiul art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., constatându-se că soluţionarea prezentei cauze depinde de soluţionarea dosarului penal în care pârâţii, persoane fizice, figurează ca inculpaţi pentru fapta penală cauzatoare de prejudicii.
Cauza a fost repusă pe rol din oficiu, la 23 aprilie 2010 în vederea discutării perimării.
Se constată că motivul suspendării judecăţii recursului a încetat la 15 octombrie 2008 când Completul de 9 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a respins ca nefondate recursurile inculpaţilor S.V.A. şi C.M. şi a părţii responsabile civilmente M.A.N. împotriva sentinţei nr. 250 din 3 aprilie 2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pronunţată în Dosarul nr. 18367/1/2004.
Potrivit art. 248 alin. (1) C. proc. civ. orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de revocare se perima de drept, chiar împotriva incapabililor dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de un an.
Se constată că în cauză lăsarea în nelucrare a cauzei se datorează culpei exclusive a părţilor, solicitarea continuării judecării procesului, la încetarea motivului suspendării judecăţii necăzând în sarcina instanţei.
Se constată în mod egal că nu se identifică nici cauze de întrerupere şi nici de suspendare a cursului perimării, în sensul art. 249 şi art. 250 C. proc. civ.
Ca urmare, în temeiul art. 252 alin. (1) C. proc. civ. s-a constatat din oficiu perimată judecarea recursurilor ce formează obiectul prezentului dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată perimate recursurile declarate de pârâţii M.A.N. şi S.V.A. împotriva Deciziei civile nr. 47 din 1 aprilie 2002 a Curţii de Apel Timişoara, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 septembrie 2010.
← ICCJ. Decizia nr. 4262/2010. Civil. Perimare. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 4265/2010. Civil. Pretenţii. Recurs → |
---|