ICCJ. Decizia nr. 4719/2010. Civil. Perimare. Recurs
Comentarii |
|
ROMANIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 4719/2010
Dosar nr. 1180/1/2000
Şedinţa publică din 27 septembrie 2010
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 398 din 6 aprilie 2000 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă, s-a admis acţiunea formulată de reclamanta N.I.A., în contradictoriu cu Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi a obligat pârâta să lase reclamantei în deplină proprietate şi paşnică posesie, apartamentul nr. 4 situat la etajul 2 al imobilului din Bucureşti, sector 1; prăvălia a doua din stânga intrării în imobil în suprafaţă de 58,05 mp de la aceeaşi adresă; camera din fundul curţii, la dreapta, în suprafaţă de 20,58 mp, de la aceeaşi adresă, fără cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentinţe, pârâtul Consiliul General al Municipiului Bucureşti a declarat apel, criticând-o ca fiind dată cu încălcarea şi aplicarea greşită a legii.
Prin Decizia civilă nr. 574/A din 9 octombrie 2000, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă, s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de pârât.
Împotriva acestei din urmă hotărâri a declarat recurs pârâtul Municipiul Bucureşti, prin Primarul General.
Prin încheierea de şedinţă din data de 16 ianuarie 2006, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, a suspendat judecata cererii de recurs a deciziei nr. 574 din 9 decembrie 2000 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia III-a civilă, în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., constatând că la strigarea cauzei nu a răspuns niciuna dintre părţi şi că nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
La data de 29 aprilie 2010, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din oficiu, a repus cauza pe rol în vederea discutării perimării.
Analizând această excepţie, Înalta Curte constată că este întemeiată, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 248 alin. (1) C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părţii, timp de un an, în materie civilă.
Rezultă că, pentru a interveni perimarea în materie civilă, pricina, indiferent de faza procesuală în care se află, trebuie să fi rămas în nelucrare timp de un an şi această lăsare a pricinii în nelucrare să fie cauzată de culpa părţii.
Altfel spus, perimarea operează cu condiţia ca timp de un an să nu se fi săvârşit nici un act de procedură în vederea judecării cauzei, situaţie cauzată de lipsa de diligentă a părţilor, care nu au acţionat în acest scop, deşi aveau posibilitatea să o facă.
Aceasta este şi situaţia în speţă, unde, după suspendarea judecăţii recursului pe temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., măsură dispusă la termenul din 16 ianuarie 2006, părţile au lăsat să treacă un interval de timp de un an fără să fi săvârşit vreun act de procedură în vederea reluării judecăţii recursului.
Astfel, din verificarea actelor dosarului reiese că, până la data de 29 aprilie 2010, când s-a împlinit termenul de perimare, calculat conform art. 101 alin. (3) şi (5) C. proc. civ., părţile nu au înregistrat nicio cerere de repunere a cauzei pe rol în vederea continuării judecăţii.
Reţinând, aşadar, întrunirea în cauză a condiţiilor perimării, prevăzute de art. 248 alin. (1) C. proc. civ., constatând, totodată, că, potrivit aceluiaşi text de lege, perimarea operează de drept şi că, potrivit art. 252 alin. (1) teza 1 C. proc. civ., ea se poate constata şi din oficiu de către instanţă, Înalta Curte urmează să constate perimată cererea de recurs cu a cărei judecată a fost învestită.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată perimat recursul declarat de pârâtul Municipiul Bucureşti, prin Primarul General împotriva deciziei civile nr. 574 din 9 decembrie 2000 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 septembrie 2010.
← ICCJ. Decizia nr. 4718/2010. Civil. Pretenţii. Revizuire - Recurs | ICCJ. Decizia nr. 4714/2010. Civil. Revendicare imobiliară.... → |
---|