ICCJ. Decizia nr. 4973/2010. Civil
| Comentarii |
|
Prin cererea de revizuire înregistrată sub nr. de mai sus, revizuenta S.C. F. S.A. a solicitat în temeiul art. 322 pct. 7 C. proc. civ., revizuirea Deciziei civile nr. 1895/R/2009 din 9 octombrie 2009 a Curții de Apel Cluj, care este potrivnică Deciziei civile nr. 4894 din 27 aprilie 2009 a înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă, Dos. nr. 739/117/2007.
Astfel, recurenta susține că decizia atacată pe calea revizuirii este dată cu încălcarea puterii de lucru judecat față de dispozițiile Deciziei civile nr. 4894 din 29 aprilie 2009 a înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă, cu atât mai mult cu cât a emis dispoziția de soluționare a notificării, motiv pentru care în mod greșit s-a dispus obligarea ei la plata unei amenzi civile de 500 RON pe zi de întârziere până la executarea integrală a obligației de a face stabilită în sarcina ei prin Sentința civilă nr. 511 din 11 martie 2005 a Tribunalului Cluj.
Intimatul prin întâmpinarea depusă la filele 92-106 s-a opus admiterii revizuirii.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de revizuire invocate, a dispozițiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ., înalta Curte reține următoarele:
Prin Decizia civilă nr. 1895 din 9 octombrie 2009 a Curții de Apel Cluj s-a admis în parte recursul reclamantului S.E. împotriva Deciziei civile nr. 380 din 16 iunie 2009 a Tribunalului Cluj Dos. nr. 12679/211/2008 pe care a modificat-o în parte în sensul admiterii în parte a apelului reclamantului împotriva Sentinței civile nr. 4831 din 31 martie 2009 a Judecătoriei Cluj-Napoca în Dos. nr. 12679/31 1/2008 pe care a schimbat-o în sensul admiterii în parte a acțiunii reclamantului împotriva pârâtei SC F. SA, fiind obligată petenta la plata unei amenzi civile de 500 RON pentru fiecare zi de întârziere începând cu data rămânerii irevocabile a Hotărârii din 9 octombrie 2009 și până la executarea integrală și efectivă a obligației de a face, stabilită în sarcina debitoarei SC F. SA prin Sentința civilă nr. 511 din 11 martie 2005 Dos. 3422/2004 a Tribunalului Cluj.
A fost menținută dispoziția din sentință și decizia referitoare la respingerea restului petitelor.
Pentru a pronunța această hotărâre au fost reținute următoarele considerente:
Obligația stabilită prin Sentința civilă nr. 511/2005 constă în obligația pârâtei de emitere în favoarea reclamantului a deciziei pentru stabilirea de măsuri reparatorii prin echivalent pentru cota de 377/7 parte din imobilul ce a fost înscris în CF 5683 Cluj cu nr. top 5112/2 și este, în întregul ei, o obligație de a face ce nu poate fi îndeplinită decât de către pârât, situație în care în cazul neexecutării ei, devin incidente dispozițiile art. 5803C. proc. civ.
S-a reținut astfel, că întrucât dispozițiile Sentinței civile nr. 511/2005 nu au fost executate, s-a emis somație la 11 august 2008, și cum pârâta S.C. F. S.A. nu și-a îndeplinit obligația stabilită în sarcina sa prin hotărârea judecătorească sus-menționată, executorul judecătoresc a încheiat la 28 august 2008 un proces-verbal în acest sens.
Curtea de Apel Cluj a mai reținut că în temeiul art. 5803 C. proc. civ., poate fi aplicată o amendă, întrucât pârâta nu și-a îndeplinit și executat integral obligația stabilită în sarcina sa prin Sentința civilă nr. 511/2005.
în cauză s-a mai apreciat că verificarea îndeplinirii obligației stabilită prin Sentința civilă nr. 511/2005 poate fi făcută atât pe calea plângerii stabilită de art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, pentru unele aspecte, cele ce țin de chestiunile reglementate de această lege, cum ar fi modalitatea de stabilire a despăgubirilor, cât și prin procedura prevăzută de art. 580 C. proc. civ., pentru verificarea îndeplinirii obligației în sine, stabilită prin Sentința civilă nr. 511/2005.
Faptul că dispoziția emisă respectă sau nu cerințele legale, poate face obiectul unei plângeri în temeiul art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, iar faptul că pârâta și-a respectat sau nu obligația stabilită prin Sentința civilă nr. 511/2005 face obiectul analizei instanței în procedura prevăzută de art. 5803 C. proc. civ.
S-a mai reținut de către Curtea de Apel Cluj că sentința civilă sus-evocată, obligă pârâta să emită în favoarea reclamantului decizie pentru stabilirea de măsuri reparatorii prin echivalent iar nu doar propunere de măsuri reparatorii, stabilirea însemnând în speță propunerea unei măsuri reparatorii concrete, cum este în cauză despăgubirea în bani, cuantificarea nivelului sumei de plată și plata efectivă a despăgubirilor bănești, cât timp obligația este în întregime personală a societății reiese că trimiterea la un terț, cum a procedat pârâta, lasă fără finalitate titlul executoriu, cât timp acel terț nu are nici o obligație de executat potrivit Sentinței civile nr. 511/2005 și Legii nr. 10/2001 în vigoare la data pronunțării acestei sentințe.
Cum pârâta nu și-a executat integral obligația stabilită prin Sentința civilă nr. 511/2005 în temeiul art. 5803C. proc. civ. se poate aplica pârâtei o amendă de 500 RON pe fiecare zi de întârziere până la executarea integrală și efectivă a obligației de a face, stabilită în sarcina debitoarei prin Sentința civilă nr. 511/2005.
Revizuenta susține astfel, că Decizia civilă nr. 1895/2009 a Curții de Apel Cluj este potrivnică Deciziei civile nr. 4894 din 27 aprilie 2009 a înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă, Dos. 739/117/2008. Astfel, prin Decizia nr. 4894/2009 a înaltei Curți de Casație și Justiție s-a respins recursul declarat de reclamantul S.E. împotriva Deciziei civile nr. 361 din 18 octombrie 2007 a Curții de Apel Cluj. Litigiul soluționat prin hotărârea sus-evocată a avut ca obiect plângere în condițiile Legii nr. 10/2001, fiind astfel diferit de cel al litigiului soluționat prin Decizia civilă nr. 1895/2009 a Curții de Apel Cluj, ce are ca temei de drept dispozițiile art 5803 C. proc. civ.
Posibilitatea de a se cere revizuirea unei hotărâri pentru contrarietate, în temeiul și condițiile prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., este supusă următoarelor condiții și anume existența a două hotărâri potrivnice.
Această condiție se referă la dispozitivul hotărârii, în sensul că ele conțin dispoziții neconciliabile, ce nu se pot executa simultan.
A doua condiție vizează ca hotărârile să fie date în aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate, cu alte cuvinte este necesar ca hotărârile să conțină elemente caracteristice pentru existența lucrului judecat.
O altă condiție vizează ca în cursul celui de al doilea proces să nu se fi discutat existența primei hotărâri, instanța să fi omis să soluționeze excepția autorității de lucru judecat.
Astfel, dreptul de a cere revizuirea pentru contrarietate de hotărâri are în vedere existența excepției autorității de lucru judecat.
Examinând astfel, cele două hotărâri, Decizia civilă nr. 1895/2009 a Curții de Apel Cluj (ce se susține că este potrivnică) și respectiv Decizia nr. 4894/2009 a înaltei Curți de Casație și Justiție, sub aspectul triplei identități (de obiect, părți și cauză) ca o condiție sine qua non a revizuirii pentru contrarietate, este de reținut că deși există identitate de părți, nu este îndeplinită condiția identității de obiect, în condițiile în care litigiul soluționat prin Decizia civilă nr. 4894/2009 a înaltei Curți de Casație și Justiție are ca obiect plângere în temeiul Legii nr. 10/2001, iar litigiul soluționat prin Decizia civilă nr. 1895/2009 a Curții de Apel Cluj are ca obiect aplicarea dispozițiilor art. 5803 C. proc. civ. - obligație de a face. Pe de altă parte, revizuirea pentru contrarietate de hotărâri își are suportul în respectarea puterii de lucru judecat.
Astfel, hotărârile a căror contrarietate se invocă trebuie să fie date în aceeași pricină, iar în cursul celui de-al doilea proces să nu se fi invocat existența primei hotărâri, sau chiar dacă a fost invocată, instanta să fi omis să se pronunțe. Din perspectiva excepției autorității de lucru judecat care este un element esențial al revizuirii prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., este de reținut că această excepție a fost invocată de SC F. SA în toate fazele procesuale, fiind analizată de Curtea de Apel Cluj în considerentele Deciziei nr. 1895/2009, apreciindu-se că ea nu este incidentă în cauză în condițiile în care obiectul litigiului este diferit (fila 34 Dos. nr. 12679/211/2008 al Curții de Apel Cluj). Astfel, din perspectiva celor expuse, a faptului că nu există identitate de obiect între cele două hotărâri, nefiind încălcat nici principiul autorității de lucru judecat, susținerile revizuentei nu se circumscriu exigențelor prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc. civ. De altfel, în condițiile prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc. civ. instanța are competența doar să examineze existența triplei identități (obiect, părți și cauză) între cele două hotărâri cu privire la care se susține existența contrarietății, astfel că în cadrul acestei revizuiri nu poate fi examinată susținerea revizuentei legată de emiterea dispoziției privind soluționarea notificării formulate de S.E.
Astfel din perspectiva celor expuse, susținerile revizuentei nu se circumscriu dispozițiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ., motiv pentru care s-a respins ca nefondată cererea de revizuire formulată de S.C. F. S.A.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4976/2010. Civil | ICCJ. Decizia nr. 4969/2010. Civil → |
|---|
