ICCJ. Decizia nr. 5515/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 5515/2010
Dosar nr. 3144/107/2007
Şedinţa publică din 25 octombrie 2010
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Tribunalul Alba-Iulia, secţia civilă, prin sentinţa civilă nr. 1634 din 10 decembrie 2008, a admis în parte contestaţia formulată de contestatoarea G.V., în contradictoriu cu intimaţii Consiliul Local al Municipiului Alba Iulia şi Primarul Municipiului Alba Iulia şi pe cale de consecinţă: a anulat dispoziţia nr. 674 din 30 iulie 2007 emisă de Primarul Municipiului Alba-Iulia; a obligat intimatul Primarul Municipiului Alba-Iulia să emită o dispoziţie de restituire în natură în favoarea contestatoarei a parcelei „A" şi a parcelei „B", astfel cum au fost identificate şi parcelate prin completarea la raportul de expertiză topografică efectuat în cauză de expert T.N. şi acordare a despăgubirilor în condiţiile legii speciale pentru suprafaţa imposibil de restituit din CF Alba-Iulia şi construcţia demolată în suprafaţă de 29 m.p.; a respins cererea de intervenţie în interes propriu formulată de intervenienţii B.O., B.R., C.P., S.G., P.D., F.E., I.E., B.C., în contradictoriu cu reclamanta G.V. şi intimaţii Primarul Municipiului Alba-Iulia şi Consiliul Local al municipiului Alba-Iulia.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că, prin dispoziţia nr. 674 din 30 iulie 2007 emisă de Primarul Municipiului Alba-Iulia, a fost respinsă notificarea depusă de contestatoarea G.V. sub aspectul restituirii în natură a imobilului în suprafaţă de 2.239 m.p. din C.F. Alba-Iulia, propunându-se acordarea de despăgubiri, în condiţiile legii speciale, atât pentru suprafaţa expropriată cât şi pentru construcţia de 29 m.p. demolată.
S-a mai reţinut şi faptul că, imobilul în litigiu a fost expropriat de la antecesorii contestatoarei şi nu mai poate fi restituit în natură, deoarece este ocupat de blocuri şi amenajări de utilitate publică.
Cum în cauză s-a făcut dovada de către contestatoare că o parte din imobil este liberă, parcela „B", iar o parte, parcela „A", este ocupată cu construcţii neautorizate şi demontabile, s-a constatat că entitatea deţinătoare a făcut o greşită aplicare a dispoziţiilor art. 10 alin. (1), (3) din Legea nr. 10/2001, prin refuzul de a restituii în natură suprafaţa liberă în accepţiunea Legii nr. 10/2001.
Cu privire la cererea de intervenţie în interes propriu formulată de intervenienţi, s-a apreciat că aceasta nu întruneşte cerinţele art. 49 – art. 50 C. proc. civ.
Curtea de Apel Alba-Iulia, secţia civilă, prin Decizia civilă nr. 118 din 18 iunie 2009, a respins apelurile declarate de intimaţii Consiliul Local al Municipiului Alba-Iulia şi Primarul Municipiului Alba-Iulia şi de către intervenienţii: B.O., B.R., C.P., S.G., P.D., F.E., I.E. şi B.C., împotriva sentinţei civile nr. 1634/2008 pronunţată de tribunalul Alba.
Pentru a hotărî astfel instanţa de apel a reţinut că, în mod corect s-a respins cererea de intervenţie, de vreme ce în cauză nu sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de art. 49 alin. (2) C. proc. civ.
De asemenea, în mod corect instanţa de fond a dispus restituirea în natură a parcelelor „A" şi „B", astfel cum au fost identificate prin completarea raportului de expertiză topografică efectuată în cauză.
Împotriva deciziei civile mai sus menţionată au declarat recurs Consiliul Local al Municipiului Alba-Iulia. Primarul Municipiului Alba-Iulia, precum şi intervenienţii.
Primarul Municipiului Alba-Iulia critică Decizia atacată ca fiind nelegală, invocând dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., deoarece:
- Consiliul Local al Municipiului Alba-Iulia nu are calitate procesuală pasivă în litigiile reglementate de Legea nr. 10/2001.
- In mod greşit cele două instanţe au dispus restituirea în natură a parcelei „A" şi parcelei „B" din imobilul înscris în CF, deoarece lucrările pentru care s-a dispus exproprierea imobilului ocupă funcţional întregul teren, fiind afectat de servituti şi amenajări de utilitate publică.
Intervenienţii B.O., B.R., C.P., S.G., P.D., F.E., I.E. şi B.C., prin mandatar avocat, critică Decizia atacată, ca fiind nelegală, invocând dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., deoarece:
- In mod greşit a fost respinsă cererea de intervenţie în interes propriu, de către cele două instanţe, pe considerentul că intervenienţii nu au invocat un drept de proprietate asupra terenului în litigiu.
Intervenienţii îşi apără dreptul de acces de pe lângă blocul de locuinţe, şi la garajele proprietate personală.
Cu privire la recursul declarat de Consiliul Local al Municipiului Alba-Iulia şi primarul Municipiului Alba-Iulia se reţin următoarele:
Este adevărat că, în conformitate cu dispoziţiile art. 21 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, unitatea administrativ teritorială în patrimoniul căreia^se află imobilul în litigiu are calitate procesuală pasivă.
In speţa dedusă judecăţii, calitate procesual pasivă are Municipiul Alba-Iulia, prin Primar, însă, sub aspectul distincţiilor primar, consiliu local, distincţii care se circumscriu problematicii reprezentării judiciare a persoanei juridice, nu prezintă relevanţă, cerinţa referitoare la calitatea procesuală conferindu-se exclusiv în raport de persoana juridică titulară a obligaţiilor din raportul juridic dedus judecăţii şi nu în legătură cu autorităţile sale de conducere.
Este fără putinţă de tăgadă faptul că, imobilul în litigiu compus dintr-o suprafaţă de 2.239 m.p. din CF Alba-Iulia şi construcţia de 29 m.p. demolată a fost proprietatea antecesorului contestatoarei G.V. Imobilul a trecut în mod abuziv în proprietatea Statului Român conform Decretului de expropriere nr. 281/1975.
Contestatoarea a urmat procedura administrativă prevăzută de Legea nr. 10/2001 şi finalizată prin emiterea Dispoziţiei nr. 674 din 30 iulie 2007 contestată ulterior.
Cum imobilul în litigiu intră în categoria imobilelor preluate abuziv, al căror regim juridic este reglementat de Legea nr. 10/2001, şi cum în speţă s-a făcut dovada că o parte din imobil este liberă, parcela „B", iar o parte din parcela „A" este ocupată cu construcţii neautorizate şi demontabile, în mod judicios instanţele au dispus restituirea în natură a parcelelor libere de construcţii, în conformitate cu dispoziţiile art. 11 alin. (3) din Legea nr. 10/2001.
In sensul celor menţinute sunt şi concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză dosar de fond.
Prin urmare, în cauză nu sunt incidente dispoziţiile art. 11 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, cum greşit susţin recurenţii, ci dispoziţiile art. 11 alin. (3), dispoziţii care instituie principiul restituirii în natură a imobilelor preluate abuziv către Statul Român.
Cu privire la recursul declarat de intervenienţii B.O., B.R., C.P., S.G., P.D., F.E., I.E. şi B.C., se reţin următoarele:
Potrivit art. 49 C. proc. civ., oricine are interes poate interveni într-o pricină ce se urmează între alte persoane.
Intervenţia este în interes propriu când cel ce intervine invocă un drept al său.
Proprietarii apartamentelor din blocul nr. 7 au formulat cerere de intervenţie în interes propriu, în procesul civil având ca obiect contestaţie împotriva dispoziţiei emisă de Primarul Municipiului Alba-Iulia, conform art. 26 din Legea nr. 10/2001, solicitând obligarea contestatoarei să le permită accesul pe lângă bloc la garaje.
Intervenienţii nu invocă un drept propriu asupra imobilului-teren revendicat de către contestatoarea G.V., cum de altfel aceştia precizează în cererea de recurs, ci pretenţiile lor vizează reparaţiuni de vecinătate.
Pentru toate aceste considerente, Înalta Curte va reţine că, motivele de recurs invocate de recurenţi nu se circumscriu temeiurilor de drept prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., şi în consecinţă se vor respinge, ca nefondate, recursurile declarate de pârâţi şi intervenienţi.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâţii Consiliul Local al Municipiului Alba lulia şi Primarul Municipiului Alba lulia şi intervenienţii B.R., B.O., B.C., C.P., F.E., I.E., P.D. şi S.G. împotriva deciziei civile nr. 118/A din 18 iunie 2009 a Curţii de Apel Alba lulia, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 octombrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5552/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 5152/2010. Civil. Revendicare imobiliară.... → |
|---|
