ICCJ. Decizia nr. 5769/2010. Civil. Brevete de invenţii. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 5769/2010
Dosar nr. 29560/3/2005
Şedinţa publică din 2 noiembrie 2010
Dosar nr. 7966/3/2006
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a civilă, la data de 29 august 2005 sub nr. 29560/3/2005 reclamanta SC B.C. SRL a chemat în judecată pe pârâta SC Q.C. SRL solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună anularea brevetului de invenţie nr. 119409 eliberat pe numele titularului iniţial K.J. şi având ca obiect „procedeu şi maşină de facere a cozonacilor" acordat prin Hotărârea nr. 119403B1 din 30 august 2004 al cărei succesor în drepturi este societatea pârâtă.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că are ca obiect de activitate prepararea şi comercializarea cozonacilor „K." tehnologie şi reţetă preluată din obiceiuri populare aparţinând naţionalităţii maghiare din Ardeal, având o vechime îndelungată.
Societatea pârâtă a preluat mecanismul de prelucrare al cozonacilor care este foarte răspândit în locurile şi zilele de târguri din Ardeal şi care se bazează pe întinderea unor aluaturi de cozonac pe un lemn în formă de tub conic, forma fiind fixată pe un băţ care, iniţial, era învârtit manual şi apoi mecanic la căldura asigurată cu un cărbune de lemn.
A mai arătat reclamanta că brevetul de invenţie este anulabil pentru că nu îndeplineşte condiţiile impuse de art. 7 şi următoarele din Legea nr. 64/1991 şi anume lipsa noutăţii, câtă vreme procedeul şi mecanismul pentru care a fost acordat brevetul a fost folosit înainte de acordare, sub aceeaşi formă, de persoane juridice şi fizice.
Cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 64/1991, precum şi pe regulamentul de aplicare al acesteia.
Prin Sentinţa nr. 524 din 27 aprilie 2006 Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, a admis, în parte, acţiunea şi a dispus anularea parţială a brevetului de invenţie nr. RO 119403B1 privitor la procedeul de coacere a cozonacilor, precum şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, Tribunalul a arătat că brevetul în cauză se referă doar la avantajele metodei de coacere, fără însă a arăta care este noutatea procedeului. Din înscrisurile depuse la dosar a rezultat că această metodă de coacere a cozonacilor pe formele cilindrice nu constituie noutate, fiind descrisă pe larg în Lexiconul Etnografic Maghiar.
Împotriva acestei sentinţe reclamanta a declarat apel, care nu a fost motivat, fiind analizat de instanţă în condiţiile art. 292 alin. (2) C. proc. civ.
Dosar nr. 7966/3/2006
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a lII-a civilă, la data de 7 martie 2006 sub nr. 7966/3/2006 reclamanta SC B.C. SRL a chemat în judecată pe pârâţii SC Q.C. SRL şi Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună anularea brevetului de invenţie nr. 119403B1 având ca titlu „procedeu şi maşină de facere a cozonacilor" având ca titulară pe societatea SC Q.C. SRL.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că la data depozitului naţional reglementar procedeul şi maşina în discuţie nu îndeplineau condiţiile pentru existenţa unei invenţii brevetabile, în sensul că nu prezentau noutatea faţă de stadiul cunoscut al tehnicii şi nu prezentau activitatea inventivă.
La data de 2 mai 2006 pârâta a invocat excepţia autorităţii de lucru judecat, faţă de Dosarul nr. 4342/2005 al Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a civilă, soluţionat prin Sentinţa nr. 524/2006, excepţie care a fost respinsă.
La data 20 septembrie 2006 a fost pusă în discuţie excepţia autorităţii de lucru judecat, care a fost respinsă, cu motivarea că anularea brevetului în prezenta acţiune se cere pentru motive diferite, într-una din acţiuni, ce face obiectul Dosarului nr. 29560/3/2005, invocându-se lipsa noutăţii iar în cealaltă, ce face obiectul Dosarului nr. 7966/3/2006, lipsa activităţii inventive.
Prin Sentinţa nr. 369 din 7 martie 2007 Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă, a respins ca neîntemeiată acţiunea.
În motivare, Tribunalul a arătat că reclamanta nu a făcut dovada absenţei noutăţii procedeului de coacere a maşinii ce constituie invenţia brevetată în cauză şi nici nu a probat data certă a traducerilor din Lexiconul Etnografic Maghiar referitoare la metoda de coacere.
Concluziile expertizei efectuate au fost în sensul că tehnica procedeului de coacere îndeplineşte condiţia noutăţii, iar maşina de coacere a cozonacilor prezintă elemente de noutate în raport de stadiul tehnicii în sensul art. 7 şi art. 8 din Legea nr. 64/1991.
Împotriva acestei sentinţe reclamanta a declarat apel, aducându-i critici de netemeinicie.
Conexarea Dosarelor nr. 29560/3/2005 şi nr. 7966/3/2006
Prin Încheierea din data de 26 iunie 2007 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a civilă şi de proprietate intelectuală, a respins excepţia de litispendenţă între cauzele ce fac obiectul Dosarelor nr. 29560/3/2055 şi 7966/3/2006, reţinându-se că această excepţie operează între cauzele aflate la prima instanţă. Totodată a fost admisă conexarea celor două dosare, având ca obiect „apel" împotriva Sentinţelor nr. 369/2007 şi 524/2006.
Hotărârea instanţei de apel
Prin Decizia nr. 134A din 30 iunie 2009 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a civilă şi de proprietate intelectuală, a admis apelul declarat de reclamantă împotriva Sentinţei nr. 369/2007, a anulat sentinţa, a schimbat încheierea din data de 26 septembrie 2006 în sensul că a admis excepţia de litispendenţă şi a dispus trimiterea dosarului în vederea judecării acestuia de către Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a civilă şi de proprietate intelectuală, o dată cu cauza ce face obiectul Dosarului nr. 29560/3/2005, aflat în apel.
Prin aceeaşi decizie a fost admis apelul declarat de reclamantă împotriva Sentinţei nr. 524/2006, a fost schimbată, în parte, sentinţa în sensul că a fost admisă în tot cererea, s-a dispus anularea totală a brevetului de invenţie Bi RO 119403B1, s-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei, referitoare la cheltuielile de judecată şi a fost obligată apelanta pârâtă la plata sumei de 2519 RON cheltuieli de judecată către reclamantă.
Totodată a fost respins, ca nefondat, apelul pârâtei împotriva Sentinţei nr. 524/2006.
Pentru a decide astfel, Curtea de Apel a reţinut, referitor la Sentinţa nr. 396/2007, că în mod greşit a fost respinsă excepţia de litispendenţă, pe motivul lipsei identităţii obiectului.
Curtea de Apel a constatat că obiectul ambelor cauze a fost anularea brevetului de invenţie, motivele de nulitate invocate fiind în principal lipsa noutăţii şi tangenţial lipsa caracterului inventiv, în raport de acestea excepţia litispendenţei fiind întemeiată.
Prin respingerea acestei excepţii, s-a ajuns la situaţia în care au fost pronunţate două hotărâri pe fondul cauzei, în două dosare ce au părţile, cauza şi obiectul identice. Cum în ambele dosare s-a formulat apel, curtea a fost investită cu două cereri de apel împotriva a două hotărâri diferite, cu soluţii diferite.
În ceea ce priveşte apelul declarat împotriva Sentinţei nr. 524/2006 de către pârâta SC Q.C. SRL s-a reţinut că acesta este nefondat, cu motivarea, în principal, că procedeul de tăiere al aluatului descris nu întruneşte condiţiile de brevetabilitate.
Astfel, pârâta nu a făcut dovada legăturii strânse între modul de tăiere al aluatului şi maşina de copt cozonaci, având în vedere împrejurarea că, pentru obţinerea cozonacilor tip K. colacs, aluatul trebuie tăiat în felii înainte de aşezarea pe suporţi în formă de trunchi de con ai maşinii de copt.
Din punct de vedere al funcţionării maşinii de copt este indiferent dacă aluatul este tăiat în spirală sau felii drepte, câtă vreme bucăţile se coc uniform iar produsul rezultat este finit în forma cilindrică.
Avantajele subliniate de pârâtă referitoare la tăierea în spirală a aluatului nu sunt evidente şi nici nu determină o legătură între procedeul de tăiere efectiv şi maşina de copt.
Nu a fost reţinută nici susţinerea că maniera de tăiere conduce la o productivitate a muncii, întrucât atât tăierea aluatului cât şi aplicarea fâşiilor de aluat pe maşina de copt depind de îndemânarea operatorului.
În ceea ce priveşte apelul declarat împotriva Sentinţei nr. 524/2006 de către reclamanta SC B.C. SRL, instanţa l-a analizat în condiţiile art. 292 alin. (2) C. proc. civ. din perspectiva soluţiei de respingere a cererii de anulare a brevetului în litigiu, în ceea ce priveşte maşina de copt cozonaci.
Instanţa de apel a constatat că maşina de copt cozonaci pentru care s-a cerut eliberarea brevetului nu conţine nici un element care să nu fie cuprins în stadiul tehnicii.
Astfel, atât elementele în ansamblu care alcătuiesc maşina în sine cât şi metoda de coacere - plasarea suporţilor lângă sursă de căldură - nu constituie elemente noi în raport cu stadiul tehnicii.
În realitate maşina de copt este nouă doar în raport de maniera tradiţională de coacere a cozonacilor, în sensul că este o aplicaţie nouă a unor maşini deja folosite în prezent pentru coacerea altor produse de tipul celor de rotiserie, fără însă a prezenta elemente de noutate în raport cu stadiul tehnicii. Din acest punct de vedere, nu se pot reţine concluziile raportului de expertiză, care nu a ţinut cont de stadiul general al tehnicii şi nu a comparat elementele cuprinse în brevet cu maşini similare folosite deja în industria alimentară şi serviciile de alimentaţie publică.
Cererea de recurs
Împotriva acestei hotărâri pârâta SC Q.C. SRL a declarat recurs, aducându-i critici întemeiate în drept pe dispoziţiile art. 304 pct. 5 şi 9 C. proc. civ.
Recurenta pârâtă susţine că s-au încălcat formele de procedură prevăzute sub sancţiunea nulităţii, în sensul art. 304 pct. 5 C. proc. civ. prin aceea că instanţa a analizat comparativ etape tehnico funcţionale şi operaţionale, precum şi componente tehnice separate din structura unitară a maşinii de coacere. Ca urmare, în baza acestui raţionament formal, s-a concluzionat că nu există noutate tehnică.
În plus, aspecte esenţiale şi determinante pentru pronunţarea hotărârii din apel nu au fost puse în discuţia părţilor, pentru ca pârâta să îşi poată formula apărări.
S-a susţinut că hotărârea este pronunţată cu încălcarea art. 54 alin. (1) lit. a) raportat la art. 7 alin. (1) şi art. 8 din Legea nr. 64/1991, regula nr. 34 pct. 1 şi 17 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 64/1991.
Instanţa de apel a apreciat că procedeul de tăiere al aluatului descris în revendicări nu întruneşte condiţiile de brevetabilitate, ignorând faptul că acest brevet viza un procedeu şi o maşină de coacere a cozonacilor, şi nu o reţetă sau un obicei popular.
Totodată, instanţa nu a avut în vedere împrejurarea că la data examinării depozitului reglementar constituit procedeul îndeplinea condiţia de noutate, nefiind cuprins în stadiul tehnicii.
Mai susţine recurenta şi că soluţia adoptată de inventatorul român era total diferită de alte soluţii tehnice, elementele tehnice ale maşinii de coacere nu se regăsesc în stadiul cunoscut al tehnicii, iar procedeul şi maşina de coacere îndeplinesc condiţia de activitate inventivă în condiţiile în care nu prezintă nici o asemănare constructivă şi funcţională cu alte dispozitive cunoscute la data depozitului reglementat.
În mod greşit instanţa de apel nu a analizat împreună procedeul şi maşina de coacere, câtă vreme ele formează un tot unitar. A fost aplicat greşit art. 7 din Legea nr. 64/1991, în sensul că din întreg probatoriul administrat nu rezultă că procedeul şi maşina de coacere brevetate ca un „tot unitar" ar fi fost folosite anterior sub aceeaşi formă.
Au fost aplicate greşit prevederile Regulii nr. 34 pct. 1 şi 11 din regulament, întrucât reclamanta nu a probat că la data constituirii depozitului reglementat exista o descriere scrisă sau orală consemnată şi pusă la dispoziţia publicului, a unui procedeu şi maşini de coacere, precum cea care a format obiectul brevetării.
Pârâta a susţinut şi că reclamanta a copiat şi multiplicat la scară industrială maşina de coacere, ce face obiectul brevetului, fără ca în prealabil să fi cerut revocarea hotărârii Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci, procedură în cadrul căreia ar fi avut obligaţia de a depune documente în susţinerea acesteia.
În mod greşit au fost înlăturate concluziile raportului de expertiză, pe motiv că nu s-a analizat noutatea în raport de stadiul tehnicii.
Analiza făcută de instanţa de recurs
Deşi cererea de recurs este întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 304 pct. 5 C. proc. civ., pârâta nu precizează care sunt formele de procedură încălcate, prevăzute sub sancţiunea nulităţii. În cuprinsul motivelor de recurs se menţionează doar că aspecte esenţiale şi determinante pentru adoptarea soluţiei recurate nu au fost puse în discuţia părţilor, pentru ca pârâta să îşi poată formula apărări, împrejurare faţă de care înalta Curte constată că art. 304 pct. 5 C. proc. civ. a fost formal indicat.
Analizând hotărârea atacată, în limitele criticilor formulate prin cererea de recurs, şi care pot fi încadrate în cuprinsul motivelor de recurs prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte a apreciat că recursul nu este întemeiat pentru următoarele considerente:
Conform art. 7 din Legea nr. 64/1991, republicată „(1) Un brevet poate fi acordat pentru orice invenţie având ca obiect un produs sau un procedeu, în toate domeniile tehnologice, cu condiţia ca aceasta să fie nouă, să implice o activitate inventiva şi să fie susceptibilă de aplicare industrială.
Conform art. 10 din Legea nr. 64/1991, republicată, „(1) O invenţie este noua dacă nu este cuprinsa în stadiul tehnicii.
(2) Stadiul tehnicii cuprinde toate cunoştinţele care au devenit accesibile publicului printr-o descriere scrisa ori orala, prin folosire sau în orice alt mod, pana la data depozitului cererii de brevet de invenţie.
Regula nr. 34 pct. 1 şi 11 din Regulamentul din 18 aprilie 2003 de aplicare a Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie despre care pârâta susţine că a fost încălcată prin decizia recurată defineşte stadiul tehnicii ca fiind „toate cunoştinţele care au devenit accesibile publicului, oriunde în lume, printr-o descriere scrisa sau orala, prin folosire sau prin orice alt mijloc, pana la data de depozit a cererii de brevet de invenţie sau a priorităţii recunoscute, cu condiţia ca data punerii la dispoziţia publicului sa fie identificabila^
S-a reţinut în mod corect de către instanţa de apel că atât procedeul de tăiere al aluatului cât şi maşina de copt cozonaci nu întrunesc condiţiile de brevetabilitate, pentru lipsa noutăţii, aşa cum este prevăzut în art. 7 alin. (1) raportat la art. 10 din Legea nr. 64/1991.
Pârâta a criticat soluţia instanţei de apel, care în opinia sa, a greşit când a analizat separat cele două procedee, câtă vreme acestea sunt un tot, ce trebuie privit în ansamblu.
Un procedeu poate face obiectul unui brevet împreună cu produsul obţinut, ca un tot unitar, situaţie în care condiţiile de brevetabilitate se transferă de la produs la procedeu, ca urmare a legăturii strânse dintre acestea.
În speţa de faţă, aşa cum s-a reţinut de către instanţa de apel, nu se poate stabili această strânsă legătură dintre modul de tăiere al aluatului şi maşina de copt cozonaci, câtă vreme modalitatea de tăiere a aluatului nu afectează funcţionarea în sine a maşinii de copt.
Aceasta deoarece pentru obţinerea cozonacilor de tip K. colacs trebuie aşezate fâşii de aluat pe trunchiurile de con ce alcătuiesc maşina de copt, neavând relevanţă dacă aceste fâşii au fost tăiate în spirală sau drept. Practic aluatul poate fi tăiat în orice formă, câtă vreme bucăţile se aşază pe suporţii maşinii de copt şi rezultă produsul finit.
Existenţa unei legături între procedeul de coacere şi maşină ar fi presupus ca tăierea aluatului să fie în mod evident în legătură cu suportul de coacere, aşa cum a exemplificat curtea de apel în decizia recurată, tăierea aluatului să se facă cu ajutorul unei forme de arc de cerc, care să reprezinte suprafaţa desfăşurată a trunchiului de con pe care se face coacerea.
Pârâta susţine şi că la momentul obţinerii brevetului era îndeplinită condiţia noutăţii, întrucât procedeul nu era cuprins în stadiul tehnicii, iar elementele maşinii de copt nu era nicidecum similare cu alte soluţii tehnice adoptate de dispozitive similare.
Această susţinere este, de asemenea, nefondată.
Astfel, procedeul de tăiere al aluatului se realizează manual, în formă de spirală.
Aşa cum au reţinut şi instanţele de fond, tăierea manuală a aluatului, indiferent de forma în care se realizează, nu poate constitui noutate în sensul art. 10 din Legea nr. 64/1991, întrucât face parte din stadiul tehnicii, care cuprinde toate cunoştinţele care au devenit accesibile publicului printr-o descriere scrisă ori orală, prin folosire sau în orice alt mod, până la data depozitului cererii de brevet de invenţie.
Mai mult, atunci când tăierea aluatului se realizează manual, grosimea fâşiilor este diferită, motiv pentru care procedeul nu poate avea aplicabilitate industrială.
Nici în ceea ce priveşte maşina de copt nu sunt întrunite condiţiile de brevetabilitate, aşa cum în mod corect a reţinut curtea de apel, pe motiv că nu conţine nici un element care să nu fie cuprins în stadiul tehnicii.
Maşina de copt este alcătuită din şase discuri, de care sunt prinşi suporţii pe care se coace aluatul, discuri acţionate fie de un lanţ fie de o curea de distribuţie, care sunt puse în mişcare de un motor.
Procedeul în sine de rotire cu ajutorul unui motor a lanţului sau curelei de distribuţie nu constituie elemente noi în raport de stadiul tehnicii, regăsindu-se la motoarele automobilelor, drujbelor sau rotisoarelor.
Nici acţionare concomitentă a două sau mai multe discuri, prin procedeul arătat mai sus nu poate fi considerată un element inventiv, deoarece imprimarea unei mişcări de rotaţie prin intermediul unui lanţ sau curele presupune minim două discuri, iar numărul acestor discuri antrenate astfel nu poate fi considerat, de asemenea, noutate, în sensul art. 10 alin. (2) din lege.
Maşina de copt presupune şi plasarea suporţilor de cozonaci lângă o sursă de căldură, ceea ce, de asemenea, nu constituie un element de noutate, fiind folosită de alte aparate de rotiserie, tip shaorma, kebab,frigărui.
În concluzie, maşina de copt nu prezintă noutate în raport de stadiul tehnicii, fiind doar o aplicaţie a altor maşini deja folosite, putând fi folosită pentru coacerea şi a altor produse decât cozonacii de tip K..
Acesta a fost şi motivul pentru care curtea de apel a înlăturat concluziile raportului de expertiză, analiza noutăţii procedeului şi a maşinii de copt putând fi raportată doar la procedeul tradiţional de coacere a cozonacilor şi nu la stadiul tehnicii.
Susţinerile pârâtei referitoare la împrejurarea că în mod greşit au fost înlăturate concluziile raportului de expertiză nu pot fi reţinute, întrucât comparaţia elementelor cuprinse în brevet trebuia făcută în raport de stadiul general al tehnicii, cu maşini similare folosite deja în industria alimentară.
Având în vedere cele mai sus arătate, Înalta Curte a apreciat că instanţele de fond au făcut aplicarea corectă a prevederilor art. 7 şi art. 10 din Legea nr. 64/1991, nefiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., urmând ca, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul să fie respins ca nefondat, cu consecinţa menţinerii hotărârii atacate.
Văzând dispoziţiile art. 274 C. proc. civ. precum înscrisurile aflate la filele 46 - 47 urmează să oblige recurenta pârâta la plata sumei de 2500 RON cheltuieli de judecată către intimata reclamantă SC B.C. SRL, reprezentând onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SC Q.C. SRL împotriva Deciziei civile nr. 134.A din 30 iunie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală.
Obligă recurenta pârâta la plata sumei de 2500 lei cheltuieli de judecată către intimata reclamanta SC B.C. SRL.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 noiembrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3862/2010. Civil. Expropriere. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 5558/2010. Civil. Revendicare imobiliară.... → |
|---|
