ICCJ. Decizia nr. 5853/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 5853/2010
Dosar nr. 1313/39/2009
Şedinţa publică de la 5 noiembrie 2010
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Constată că prin cererea adresată Tribunalului Suceava, reclamanţii Z.E. şi Z.V.A. s-au adresat instanţei, formulând cerere de chemare în judecată, în contradictoriu cu pârâta Comuna Cacica prin primar, şi solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună obligarea acesteia de a le restitui, în natură, imobilele casă de locuit cu nr. 191 şi anexe gospodăreşti precum şi terenul în suprafaţă de 2,25 ha respectiv casă de locuit cu nr. 193 cu anexă şură şi terenul în suprafaţă de 23 prăjini.
În motivarea cererii, au arătat că nu au fost despăgubiţi nici în România şi nici în Germania, iar la plecarea din ţară nu s-au întocmit acte de trecere în proprietatea statului a imobilelor.
Prin Sentinţa civilă nr. 1872 din 27 octombrie 2009 a Tribunalului Suceava s-a respins ca inadmisibilă cererea reclamanţilor.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că, potrivit art. 22 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 "persoana îndreptăţită va notifica în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi persoana juridică deţinătoare, solicitând restituirea în natură a imobilului".
Nerespectarea termenului de 6 luni este sancţionată, potrivit alin. (6) al textului, cu pierderea dreptului de a solicita în justiţie măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent.
S-a reţinut că petenţii nu au urmat procedura impusă de legea specială iar memoriile înaintate pârâtei nu pot echivala cu o solicitare de restituire în condiţiile Legii nr. 10/2001 întrucât nu respectă faza premergătoare de notificare prin executorul judecătoresc şi nici termenele impuse de lege pentru aceasta.
Împotriva sentinţei a declarat apel reclamanta Z.E., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de apel, reclamanta a invocat aspecte care vizează fondul cauzei, respectiv modalitatea în care a fost deposedată de imobilele în litigiu şi în care autorităţile competente au răspuns cererilor de restituire.
A arătat, de asemenea, că soţul său, reclamantul Z.V.A., a decedat la 13 mai 2009.
Prin Decizia civilă nr. 8 din 3 februarie nr. 2010, Curtea de Apel Suceava, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a admis apelul declarat de reclamanţii Z.E. şi Z.A.V., a desfiinţat Sentinţa civilă nr. 1872 din 27 octombrie 2009 a Tribunalului Suceava şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de apel a reţinut că sunt aplicabile dispoziţiile art. 297 alin. (1) C. proc. civ., impunându-se desfiinţarea hotărârii primei instanţe şi trimiterea cauzei spre rejudecare, întrucât, în mod greşit, prima instanţă a soluţionat procesul fără a intra în cercetarea fondului, reţinându-se, în mod eronat, excepţia inadmisibilităţii cererii formulate de reclamanţi şi întemeiată pe dispoziţiile Legii speciale cu caracter reparatoriu nr. 10/2001.
Astfel, s-a constatat că, în speţă, s-a făcut dovada înregistrării notificării formulate în termen de către reclamanţi şi prin care au solicitat imobilul aflat în litigiu, notificare înregistrată la Biroul executorului judecătoresc B.C., al data de 12 februarie 2002, astfel încât a fost respectat termenul prevăzut de art. 22 alin. (4) din Legea nr. 10/2001.
Împotriva acestei decizii, la data de 9 martie 2010, a declarat recurs, în termen legal, Primăria Comunei Cacica, prin Primar, criticând-o ca fiind nelegală şi solicitând modificarea acesteia, în sensul respingerii apelului declarat de reclamanţi, cu consecinţa menţinerii Sentinţei civile nr. 1872 din 27 octombrie 2009 pronunţată de Tribunalul Suceava, secţia civilă în Dosarul nr. 7954/86/2008.
În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâta arată că, prin Sentinţa civilă nr. 1872 din 27 octombrie 2009 pronunţată de Tribunalul Suceava, secţia civilă, s-a reţinut, în mod corect, că potrivit art. 22 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 "persoana îndreptăţită va notifica în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi persoana juridică deţinătoare, solicitând restituirea în natură a imobilului".
S-a mai susţinut că numiţii Z.E. şi Z.A. au plecat legal la cerere în Germania în anul 1987 iar imobilele, case de locuit, anexe gospodăreşti şi terenul au trecut în proprietatea statului conform Deciziei nr. 520 din 30 noiembrie 1987 a Consiliului Popular al judeţului Suceava în baza Decretului 223/1974, ca urmare a aprobării reclamanţilor de a părăsi definitiv ţară. Pentru imobilele case de locuit şi anexe reclamanţii au primit suma de 35.000 RON (în total 70.000 pentru cele două imobile) conform statului de plată (lista de avans chenzinal) pe care au semnat că au primit această sumă.
Referitor la imobilul teren ce a trecut în proprietatea statului cu titlu gratuit, pârâta arată că acesta nu poate fi restituit deoarece terenul se află în extravilanul localităţii şi conform art. 6.1 din Normele Metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 nu intră sub incidenţa acestei legi.
Analizând recursul declarat de către pârâtă, prin prisma criticilor formulate care pot fi încadrate în dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte constată că este nefondat şi-l va respinge, ca atare, avându-se în vedere următoarele considerente:
Astfel, dispoziţiile art. 297 alin. (1) C. proc. civ. stipulează faptul că: "instanţa de apel va desfiinţa hotărârea atacată şi va trimite cauza spre rejudecare primei instanţe în cazul în care se constată că, în mod greşit, prima instanţă a rezolvat procesul fără a intra în cercetarea fondului, ori judecata s-a făcut în lipsa părţilor care nu au fost legal citate".
Curtea de Apel Suceava, ca instanţă de apel, a făcut o corectă aplicare a acestor dispoziţii legale, admiţând apelul declarat de reclamanţi, desfiinţând hotărârea primei instanţe şi dispunând trimiterea cauzei spre rejudecare, în vederea soluţionării, pe fond, a cererii formulate de reclamanţi, întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 10/2001, câtă vreme Tribunalul Suceava a reţinut, în mod eronat, în primă instanţă, că este întemeiată excepţia inadmisibilităţii acţiunii cu care a fost investită, constatând, în mod greşit, că nu au fost respectate dispoziţiile art. 22 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, potrivit cărora "persoana îndreptăţită va notifica în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, persoana juridică deţinătoare, solicitând restituirea în natură a imobilului".
Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 21 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 10/2001, în redactarea iniţială (art. 22 în prezent), persoana îndreptăţită şi care solicită restituirea imobilelor preluate în mod abuziv de către stat sau de alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, trebuie să notifice unitatea deţinătoare în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii, termen prelungit succesiv prin O.U.G. nr. 109/2001 şi O.U.G. nr. 145/2001, termen care a expirat la data de 14 februarie 2002.
Cum, în cauză, reclamanţii au făcut dovada că pe data de 12 februarie 2002 au formulat notificare înregistrată la Biroul individual al executorului judecătoresc B.C., în mod corect Curtea de Apel Suceava a considerat că au fost respectate dispoziţiile Legii nr. 10/2001 în ceea ce priveşte formularea în termen a notificării.
Prin urmare, în condiţiile în care prima instanţă a respins, în mod greşit, ca fiind inadmisibilă cererea formulată de reclamanţi, Curtea de Apel Suceava, ca instanţă de apel, a aplicat în mod întemeiat dispoziţiile art. 297 alin. (1) C. proc. civ., dispunând trimiterea cauzei spre rejudecare în primă instanţă, în vederea soluţionării, pe fond, a acţiunii civile deduse judecăţii.
În consecinţă, faţă de cele arătate, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta Primăria comunei Cacica, judeţul Suceava, prin Primar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta Primăria comunei Cacica prin Primar împotriva Deciziei nr. 8 din 3 februarie 2010 a Curţii de Apel Suceava, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 5 noiembrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5851/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 5856/2010. Civil. Revendicare imobiliară.... → |
|---|
