ICCJ. Decizia nr. 6549/2010. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr.6549/2010
Dosar nr. 3312/2010
Şedinţa publică din 3 decembrie 2010
Deliberând asupra cererii de revizuire de faţă:
Din examinarea actelor dosarului, constată următoarele: Judecătoria Botoşani, prin sentinţa civilă nr. 3410 din 28 iunie 2007 a respins, ca nefondată, acţiunea formulată de reclamantul O.T.I. în contradictoriu cu pârâţii O.E., O.C., O.D.M. şi O.A., având ca obiect constatarea dreptului de proprietate al reclamantului asupra terenului situat în comuna Călăraşi, Judeţul Botoşani, conform certificatului nr. 4643 din 18 septembrie 2002 emis de Direcţia Generală a Arhivelor Statului Botoşani.
Prin sentinţa civilă nr. 2407 din 30 aprilie 2009 a Judecătoriei Botoşani s-a respins, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatorul O.T.I. împotriva sentinţei civile nr. 3410 din 23 iunie 2007 a Judecătoriei Botoşani, în contradictoriu cu intimaţii O.C., O.E., O.M. şi O.A.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că aceasta este inadmisibilă, întrucât motivele invocate nu pot fi încadrate în situaţiile expres şi limitativ prevăzute de art. 317 C. proc. civ. şi a arătat că, aspectele invocate vizează exclusiv modul de apreciere a probelor şi de interpretare a dispoziţiile legale, în cauza ce a format obiectul dosarului nr. 7474/193/2006 al Judecătoriei Botoşani, în care s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 3410 din 23 iunie 2007 a aceleiaşi instanţe, atacată cu prezenta contestaţie în anulare.
Împotriva sentinţei civile nr. 2407 din 30 aprilie 2009 a Judecătoriei Botoşani a declarat recurs contestatorul O.T.I., criticând-o pentru nelegalitate, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinţei recurate, în sensul de a se admite contestaţia în anulare, a se anula sentinţa atacată, a se admite acţiunea reclamantului şi a i se recunoaşte dreptul de proprietate menţionat în cuprinsul certificatului nr. 4643/1992 emis de Direcţia Generală a Arhivelor Statului Botoşani.
Prin Decizia nr. 1151/R din 15 decembrie 2009 a Tribunalului Botoşani, s-a respins, ca nefondat, recursul declarat de contestatorul O.T.I. împotriva sentinţei civile nr. 2407 din 30 aprilie 2009 a Judecătoriei Botoşani, pe care tribunalul a menţinut-o.
La 19 aprilie 2010, O.T.I. a formulat cerere de revizuire a deciziei nr. 1151/R din 15 decembrie 2009 a Tribunalului Botoşani, cerere ce nu a fost motivată în drept, nefiind încadrată în vreunul din motivele de revizuire reglementate de prevederile art. 322 pct. 1-9 C. proc. civ., criticile formulate vizând nemulţumirea revizuentului, în raport de soluţia pronunţată prin sentinţa civilă nr. 3410 din 28 iunie 2007 a Judecătoriei Botoşani.
La termenul din 3 decembrie 2010, Înalta Curte i-a solicitat revizuentului O.T.I. să precizeze în drept cererea de revizuire, faţă de împrejurarea că, din conţinutul acesteia, astfel cum a fost formulată, instanţa supremă nu a putut-o califica, sub aspectul contrarietăţii de hotărâri, cu respectarea condiţiilor prev. de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., astfel încât Înalta Curte să fie competentă a o soluţiona.
Aşa fiind, în conformitate cu prevederile art. 323 alin. (1) C. proc. civ., cum „cererea de revizuire se îndreaptă la instanţa care a dat hotărârea rămasă definitivă şi a cărei revizuire se cere", având în vedere că, în speţă s-a solicitat revizuirea deciziei nr. 1151/R din 15 decembrie 2009 a Tribunalului Botoşani, secţia civilă, competenţa materială de soluţionare a acesteia revine Tribunalului Botoşani, aceasta fiind instanţa care a pronunţat hotărârea supusă revizuirii.
Ca atare, dispoziţiile art. 323 alin. (1) C. proc. civ. cuprind norme de competenţă materială imperativă, de la care revizuentul nu poate deroga, iar simpla susţinere în sensul că, în opinia sa, cererea de revizuire de faţă ar atrage competenţa instanţei supreme, nu poate înlătura caracterul imperativ al normelor ce reglementează revizuirea.
În cazul concret dedus judecăţii nu s-a invocat contrarietatea de hotărâri, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade deosebite, în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate şi nu s-a identificat situaţia prevăzută de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., sub aspectul existenţei unor hotărâri definitive potrivnice, nefiind incident acest motiv care să atragă competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în soluţionarea cererii de revizuire.
Această interpretare este impusă şi faţă de împrejurarea că, de la norma reglementată de prevederile art. 323 alin. (1) C. proc. civ. nu se poate deroga, chiar dacă revizuentul formulează mai multe motive de revizuire care atrag competenţe diferite, sau dacă prin aceeaşi cerere se solicită revizuirea mai multor hotărâri (ceea ce nu este cazul în speţă).
Faţă de cele arătate, Înalta Curte va declina în favoarea Tribunalului Botoşani, competenţa de soluţionare a cererii de revizuire, această instanţă fiind competentă a reforma hotărârea pe care a pronunţat-o, cu verificarea respectării termenului de introducere a acestei cereri şi a celorlalte aspecte vizând revizuirea hotărârii date.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Declină în favoarea Tribunalului Botoşani competenţa judecării cererii de revizuire, formulată de O.T.I. împotriva deciziei nr. 1151/R din 15 decembrie 2009 a Tribunalului Botoşani, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 decembrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6548/2010. Civil. Contestaţie decizie de... | ICCJ. Decizia nr. 6544/2010. Civil. Pretenţii. Recurs → |
|---|
