ICCJ. Decizia nr. 809/2010. Civil. Expropriere. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 809/2010
Dosar nr. 2096/85/2007
Şedinţa publică de la 11 februarie 2010
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 296 din 24 martie 2008 pronunţată de Tribunalul Sibiu, secţia civilă, s-a admis acţiunea formulată de reclamanţii S.M. şi S.C. în contradictoriu cu pârâta C.N.A.D.N.R. cu sediul în Bucureşti.
S-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor: Comunei Şelimbăr şi a Comisiei pentru Aplicarea Legii nr. 198/2004 Şelimbăr şi în consecinţă s-a respins acţiunea reclamanţilor S.M. şi S.C. S-a mai dispus exproprierea suprafeţei de 898 mp din parcela cu nr. cadastral şi a suprafeţei de 365 mp din parcela cu nr. cadastral şi s-au acordat despăgubiri de 35,87 euro/mp echivalent în lei la data plăţii.
A fost obligată pârâta să plătească reclamanţilor cheltuieli de judecată în cuantum de 2.400 lei şi a fost respinsă cererea Comisiei Şelimbăr pentru acordarea cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunţa această hotărâre, au fost reţinute următoarele considerente:
Din actele şi lucrările dosarului instanţa a reţinut conform titlului de proprietate din 5 din 28 august 2002 proprietar asupra imobilului teren arabil parcela de 670 mp este S.M. iar S.C. este proprietarul imobilului arabil de 8.100 mp din C.F. nr. cadastral.
Prin raportul de expertiză efectuat în cauză, s-a constatat că imobilul se află în extravilanul localităţii Şelimbăr şi iniţial a format un singur lot iar prin partaj numărul cadastral de 8.100 mp a revenit lui S.C. și de 6.700 mp a revenit lui S.M.
Instanţa şi-a însuşit acest punct de vedere şi a dispus exproprierea suprafeţei de 898 mp din parcela cu nr. cadastral, a suprafeţei de 365 mp din parcela cu nr. cadastral, stabilind o despăgubire de 35,87 euro/mp.
Apelurile declarate de reclamanţii S.M. şi S.C. şi de pârâta SC C.N.A.D.N.R. SA împotriva sentinţei primei instanţe a fost admis apelul pârâtei SC C.N.A.D.N.R. SA Bucureşti împotriva sentinţei primei instanţe pe care a schimbat-o în parte, în ceea ce priveşte suprafaţa expropriată de la reclamantul S.C., din parcela cu nr. cadastral, pe care o stabileşte la 567 mp şi a respins apelul declarat de reclamanţii S.M. şi S.C. împotriva aceleiaşi sentinţe.
În motivarea deciziei instanţei de apel s-au reţinut următoarele:
În apel a fost efectuată o nouă expertiză tehnică de către experţii evaluatori care au stabilit aceiaşi valoarea de circulaţie a terenului expropriat de 39,52 euro/mp.
Al doilea motiv de apel invocat de pârâtă, prin care susţine că instanţa a încălcat prevederile art. 27 din Legea nr. 33/1994 în sensul că despăgubirea acordată a fost mai mare decât cea solicitată de expropriat, este nefondat întrucât potrivit art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994 şi art. 9 din Legea nr. 198/2004 valoarea terenului expropriat se stabileşte la valoarea de piaţă din momentul efectuării expertizei, şi nu prin raportare la momentul în care au avut loc negocierile între părţi.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanţii S.M., S.C. şi pârâta SC C.N.A.D.N.R. SA prin Sucursala Sibiu, ale căror critici au vizat următoarele aspecte:
În ceea ce priveşte recursul declarat de reclamanţii S.M. şi S.C., instanţa de apel prin admiterea apelului pârâtei a depăşit cadrul devoluţiunii, instituit prin motivele de apel acordând ceea ce nu s-a cerut, respectiv s-a dispus reducerea aleatorie a suprafeţei de teren, expropriată de la S.C., de la 898 mp, la 557 mp.
Instanţa de apel a făcut abstracţie de existenţa apelului reclamanţilor. Aceasta a încălcat o obligaţie fundamentală prin faptul că a pronunţat o hotărâre în cunoştinţă de cauză fără a studia probele în baza cărora instanţa de fond şi-a fundamentat soluţia.
Un alt motiv de recurs priveşte faptul că prin acţiunea formulată sa precizat faptul că dreptul de proprietate a fost grav încălcat urmare a amplasării, pe acest teren, a doi stâlpi pentru susţinerea reţelei de înaltă tensiune, ocupare care s-a solicitat în lipsa unei despăgubiri prealabile.
În ceea ce priveşte recursul declarat de pârâta SC C.N.A.D.N. SA prin Sucursala Sibiu, aceasta a arătat că prin hotărârea recurată sa acordat cu titlu de despăgubiri mai mult decât este prevăzut de dispoziţiile Legii nr. 33/1994 deoarece nu s-a ţinut cont de prevederile art. 27 din Legea nr. 33/1994 în sensul că despăgubirea acordată de către instanţă nu poate fi mai mare decât cea solicitată de către expropriat.
În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 304 pct. 6,7 şi 9 C. proc. civ.
Examinând criticile formulate, Înalta Curte constată caracterul nefondat al acestora, în sensul următoarelor considerente:
Cu privire la recursul declarat de reclamanţii S.M. şi S.C., aceştia au solicitat schimbarea sentinţei atacate în sensul de a se dispune exproprierea întregii suprafeţe afectate de lucrările autostrăzii ocolitoare.
Este evident faptul că pentru aceasta este suficientă suprafaţa de 467 mp expropriată de la reclamant, însă suprafaţa de 431 mp care reprezintă suprafaţa afectată de stâlpii de susţinere a reţelei electrice nu se impune a fi expropriată.
Astfel spus, reţelele electrice şi stâlpii care susţin aceste reţele nu sunt proprietatea pârâtei, astfel că solicitarea reclamanţilor de a fi obligată pârâta să plătească despăgubiri pentru un teren care nu îi aparţine şi pe care nu îl foloseşte este nefondată.
Instanţa a reţinut faptul că traversarea terenurilor reclamanţilor de către reţelele de înaltă tensiune şi eventualele prejudicii pe care le-ar suporta aceştia, nu pot fi discutate în contradictoriu cu pârâta SC C.N.A.D.N.R. SA, motiv pentru care a şi fost redusă suprafaţa expropriată de la reclamant de la 898 mp la 567 mp.
În ceea ce priveşte recursul declarat de pârâta SC C.N.A.D.N.R. S.A., instanţa îl respinge ca tardiv formulat, având în vedere următoarele considerente:
Conform dispoziţiilor art. 301 in referire la art. 101 alin. (1) C. proc. civ., termenul de recurs este de 15 zile de la primirea hotărârii ce se ataca, iar potrivit art. 103 alin. (1) din acelaşi Cod, neexercitarea oricărei căi de atac in termen legal, atrage după sine decăderea părţii din acest termen.
În speţa, recurenta a primit hotărârea la data de 23 martie 2009 și a depus recursul la 9 aprilie 2009, (data poştei) deci peste termenul de 15 zile. Pe baza acestor considerente, rezultă că recursul a fost tardiv formulat.
PENTRUACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca tardiv recursul formulat de pârâta SC C.N.A.D.N. SA prin Sucursala Sibiu, împotriva Deciziei nr. 16/A din 12 februarie 2009 a Curţii de Apel Alba Iulia.
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanţii S.M. şi S.C., împotriva aceleiaşi decizii.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 11 februarie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 805/2010. Civil. Expropriere. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 814/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
|---|
