ICCJ. Decizia nr. 1374/2011. Civil. Legea 10/2001. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr.1374/2011
Dosar nr. 1696/109/2007
Şedinţa publică din 17 februarie 2011
Deliberând, în condiţiile art. 256 C. proc. civ., asupra cauzei civile de faţă, a reţinut următoarele:
1. Hotărârea instanţei de apel
Prin Decizia nr. 118/ A din 14 octombrie 2009, Curtea de Apel Piteşti, secţia civilă, conflicte de muncă şi asigurări sociale, minori şi de familie a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantul D.I.C. împotriva sentinţei civile nr. 19 din 5 februarie 2009 pronunţată de Tribunalul Argeş.
Pentru a decide astfel, instanţa de apel a reţinut că imobilul format din teren în suprafaţă de 941 mp şi construcţii în suprafaţă de 86,39 mp a fost preluat în baza Decretului nr. 53 din 1 martie 1978. În prezent construcţiile sunt demolate iar terenul este ocupat de construcţia blocurilor, zona funcţională a acestora, un tronson al străzii şi aleea de acces de utilitate publică. În raportul de expertiză se specifică faptul că suprafaţa este afectată de detalii de sistematizare, stradă, conducte, conductoare electrice şi comunicaţii.
Instanţa de fond bine a apreciat că nu există suprafaţă de teren ce poate fi restituită în natură şi a stabilit că reclamantul poate primi măsuri reparatorii prin echivalent. Procedurile administrative pentru acordarea despăgubirilor sunt stabilite prin art. 16 din capitolul V, titlul VII din Legea nr. 247/2005.
2. Recursul
2.1. Motive
Reclamantul a declarat recurs, întemeiat în drept pe dispoziţiile art. 304 pct. 7, 8 şi 9 C. proc. civ., critica vizând următoarele aspecte:
Nu s-a observat că expertiza a fost întocmită de un expert în specialitatea agricultură şi nu topo. Instanţa de apel a respins cererea reclamantului de efectuare a unei noi expertize.
Instanţele au aplicat greşit dispoziţiile art. 11 alin. (8) din Legea nr. 10/2001 pentru că au considerat că terenul nu poate fi restituit în natură, dar nu i-au acordat reclamantului nici despăgubiri.
În mod greşit s-a apreciat că întreaga suprafaţă de teren este afectată de utilitate publică. Există posibilitatea ca parţial terenul să fie restituit în natură şi pentru restul să se acorde despăgubiri.
2.2. Întâmpinarea
Intimata Primăria municipiului Piteşti a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului întrucât instanţa de apel a apreciat corect probele administrate în cauză atunci când a concluzionat că terenul solicitat nu este liber.
2.3. Analiza recursului
Recursul este întemeiat şi va fi admis pentru următoarele considerente:
Prin notificare şi, de altfel, şi prin contestaţia împotriva Dispoziţiei nr. 2984 din 10 mai 2007, D.I.C., succesorul D.D., a solicitat restituirea terenului în suprafaţă de 1.200 mp, respectiv 400 mp în natură iar pentru diferenţă, în principal, acordarea de teren în compensare, iar în subsidiar, acordarea de despăgubiri.
Ambele instanţe de fond şi-au întemeiat soluţia pe concluziile raportului de expertiză în sensul că terenul în suprafaţă de 941 mp este afectat de detalii de sistematizare, astfel încât în raport de dispoziţiile art. 11 alin. (4) şi (8) din Legea nr. 10/2001, nu este posibilă restituirea în natură.
Totuşi, instanţele nu au arătat dacă şi restul de teren, de până la 1200 mp, este sau nu afectat de detalii de sistematizare, expertul identificând numai suprafaţa de 941 mp.
În consecinţă, situaţia de fapt nefiind pe deplin stabilită, nu se poate aprecia dacă instanţele de fond au aplicat corect sau nu prevederile art. 11 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, astfel încât criticile formulate de recurent întrunesc cerinţele art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Faţă de cele ce preced, în temeiul art. 312 alin. (3) C. proc. civ., recursul va fi admis şi hotărârea din apel va fi casată cu trimitere spre rejudecare în scopul administrării de dovezi suplimentare pentru a se determina dacă terenul pentru care s-au solicitat măsuri reparatorii în sistemul Legii nr. 10/2001 este sau nu afectat în întregime de detalii de sistematizare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamantul D.I.C., împotriva deciziei nr. 118/ A din 14 octombrie 2009 a Curţii de Apel Piteşti, secţia civilă, conflicte de muncă şi asigurări sociale, minori şi de familie.
Casează Decizia şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă de apel.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 februarie 2011.
← ICCJ. Decizia nr. 1376/2011. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1205/2011. Civil. Acţiune în constatare. Recurs → |
---|