ICCJ. Decizia nr. 1710/2011. Civil. Drepturi băneşti. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 1710/2011
Dosar nr. 5088/120/2008
Şedinţa publică din 25 februarie 2011
Asupra recursului de faţă, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 2244 din 19 decembrie 2008, Tribunalul Dâmboviţa, secţia civilă, a admis în parte acţiunea formulată de reclamanţii C.I., ş.a., şi a obligat pe pârâta SC P. SA la plata către reclamanţi şi intervenienţi a drepturilor salariale suplimentare ce reprezintă prime pe perioada Crăciun 2005 – Crăciun 2007, calculate conform art. 168 alin. (1) Codul muncii, indexate cu indicele de inflaţie, calculat de la data scadenţei fiecărei sume până la data plăţii efective, respingând cererea privind acordarea daunelor morale. Prin aceeaşi hotărâre, tribunalul a respins excepţia prematurităţii introducerii acţiunii, a admis excepţia prescripţiei dreptului la acţiune al reclamanţilor şi intervenienţilor pentru perioada 2004 – 2005, respingând cererile pentru această perioadă.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta SC P. SA.
În cursul judecării recursului, pârâta a invocat excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor cuprinse în art. 286, art. 287 şi art. 288 C. muncii, art. 74, art. 75 şi art. 77 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă, art. 164 C. proc. civ. şi art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Legea nr. 53/2003 - Codul Muncii, susţinând că ar fi contrare următoarelor dispoziţii din Constituţia României:
- art. 1 alin. (4): Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor-legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale.
- art. 1 alin. (5): În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.
- art. 73 alin. (3): Prin lege organică se reglementează (..) p) regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială;
- art. 79 alin. (1): Consiliul Legislativ este organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării şi coordonării întregii legislaţii. El ţine evidenţa oficială a legislaţiei României.
Prin încheierea pronunţată la 12 mai 2009, Curtea de Apel Ploieşti, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale.
În pronunţarea acestei soluţii, curtea a reţinut, în esenţă, că dispoziţiile legale a căror neconstituţionalitate a fost invocată, cuprinse în Codul muncii, sunt dispoziţii de procedură care reglementează modalitatea de soluţionare a conflictelor de muncă în faţa primei instanţe, iar cele din art. 164 C. proc. civ. vizează posibilitatea conexării mai multor pricini, astfel că, raportat la motivele de recurs, în limita cărora instanţa exercită controlul judiciar, aceste dispoziţii nu au legătură cu cauza.
În ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Legea nr. 53/2003, s-a reţinut că, prin Decizia nr. 254 din 24 februarie 2009 pronunţată de Curtea Constituţională în soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a acestor prevederi, s-a statuat că ceea ce se pune în discuţie este o problemă de interpretare a unor normele de drept succesive privitoare la competenţa teritorială a instanţelor de drept comun, adică o problemă de interpretare şi de aplicare în timp a legii procesual civile care, în mod necontestat, este în competenţa jurisdicţională a instanţelor de drept comun, iar nu a Curţii Constituţionale.
La termenul de la 27 noiembrie 2009, judecata recursului a fost suspendată conform prevederilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., întrucât părţile nu s-au prezentat la strigarea cauzei şi nici nu au solicitat judecarea în lipsă, iar la 10 decembrie 2010, din oficiu, Înalta Curte a dispus repunerea cauzei pe rol, fixând termen la 25 februarie 2011 când, instanţa a invocat excepţia perimării recursului.
Analizând cu prioritate această excepţie, faţă de dispoziţiile art. 137 C. proc. civ., Înalta Curte o va admite, pentru considerentele care succed:
Potrivit dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ. cererea de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de un an. Conform dispoziţiilor art. 252 alin. (1) C. proc. civ. perimarea se poate constata şi din oficiu.
Termenul de perimare începe să curgă de la data ultimului act de procedură făcut în cauză, iar cazurile de întrerupere şi suspendare a cursului perimării sunt prevăzute de art. 249 şi art. 250 C. proc. civ.
În speţă, părţile, deşi legal citate, nu s-au prezentat în instanţă la termenul din data de 27 noiembrie 2009, stabilit pentru soluţionarea recursului şi, în temeiul dispoziţiilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., s-a dispus suspendarea cauzei, constatându-se că nici una dintre părţi nu a cerut judecarea în lipsă.
Din verificarea actelor dosarului reiese că până la data de 27 noiembrie 2010, când s-a împlinit termenul de perimare, calculat conform art. 101 alin. (3) şi (5) C. proc. civ., părţile nu au formulat cerere de repunere pe rol a cauzei în vederea continuării judecăţii.
Reţinând că în cauză sunt întrunite condiţiile perimării prevăzute de art. 248 alin. (1) C. proc. civ. şi constatând că, potrivit aceluiaşi text de lege, perimarea operează de drept, putând fi constatată şi din oficiu de instanţă, faţă de dispoziţiile art. 252 alin. (1) teza I din acelaşi cod, Înalta Curte urmează să constate perimată cererea de recurs cu care a fost investită.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată perimat recursul declarat de pârâta SC P. SA - membru O.M.V. GRUP împotriva încheierii din 12 mai 2009 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, pronunţată în dosar nr. 5088/120/2008.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 februarie 2011.
← ICCJ. Decizia nr. 1708/2011. Civil. Drepturi băneşti. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1737/2011. Civil. Conflict de competenţă. Fond → |
---|