ICCJ. Decizia nr. 230/2011. Civil. Partaj judiciar. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 230/2011
Dosar nr. 2393/2/2002
Şedinţa publică din 18 ianuarie 2011
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 252 din 22 martie 2002, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă şi de contencios administrativ, a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive formulată de pârâtul F.W.L., faţă de care a fost respinsă acţiunea, a fost admisă, în parte, acţiunea formulată de reclamanţii S.N. şi S.I. împotriva pârâţilor F.W.L. şi F.L.L., a fost admisă cererea reconvenţională formulată de cel de-al doilea pârât, a fost dispusă ieşirea din indiviziune a părţilor cu privire la imobilul situat în Bucureşti, sectorul 1, reprezentând spaţiu comercial în valoare totală de 23.405.634.000 lei, a fost atribuit imobilul pârâtului F.L.L. şi a fost obligat acesta să le plătească reclamanţilor suma de 7.801.878.000 lei cu titlu de sultă.
Apelul declarat de reclamanţii S.N. şi S.I. împotriva sentinţei tribunalului, în contradictoriu cu intimatele pârâte SC Q.C.I. SRL şi T.M.H. SPA a fost constatat perimat, prin Decizia nr. 215 A din 22 martie 2010, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs SC Q.C.I. SRL, încadrându-l în prevederile art. 304 pct. 5, 8 şi 9 C. proc. civ. şi susţinând, în esenţă, că nu i-a fost comunicată încheierea prin care a fost suspendată judecarea apelului, de care a luat cunoştinţă la data de 1 martie 2010, când a fost citată în vederea discutării perimării, deşi comunicarea era obligatorie deoarece este supusă căii de atac, situaţie în care nu putea curge termenul de perimare, că procesul ar fi trebuit judecat în contradictoriu cu recurenta pârâtă şi T.M.H. SPA, care figurează în calitate de proprietari în cartea funciară şi că instanţa de apel a dispus repunerea pe rol a cauzei după ce a constatat perimarea.
Prin încheierea din 18 februarie 2008, curtea de apel a dispus, în temeiul art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.
Suspendarea judecării apelului declarat de reclamanţi, până la rămânerea irevocabilă a deciziei pronunţată în dosarul nr. 20.619/3/2007 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, iar la 15 ianuarie 2010, pârâta T.M.H. SPA a formulat cerere de constatare a perimării apelului, deoarece Decizia pentru care a fost dispusă suspendarea judecăţii a rămas irevocabilă la data de 12 noiembrie 2008, prin respingerea recursului la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, astfel cum rezultă din înscrisul aflat la dosarul instanţei de apel.
În atare situaţie este nefondată critica privitoare la necomunicarea încheierii, recurenta - pârâtă având cunoştinţă de măsura suspendării încă de la termenul din 18 februarie 2008 şi putând declara recurs împotriva încheierii pe toată durata suspendării judecării procesului, conform art. 2441 alin. (1) C. proc. civ.
Pe de altă parte, în conformitate cu prevederile art. 266 alin. (3) C. proc. civ., hotărârea se comunică părţilor, în copie, în cazul când aceasta este necesară pentru curgerea termenului de exercitare a apelului sau recursului, situaţie ce nu se regăseşte în speţă, deoarece, aşa cum s-a arătat, părţile aveau posibilitatea de a declara recurs^pe toată durata suspendării judecăţii.
În atare situaţie, instanţa de apel a făcut o corectă aplicare a prevederilor art. 248 şi art. 250 alin. (2) şi (3) C. proc. civ. constatând că de la data încetării cauzei ce a determinat suspendarea judecării apelului a expirat termenul de perimare de un an din culpa părţilor.
Decizia recurată a fost pronunţată în contradictoriu cu pârâtele SC Q.C.I. SRL şi T.M.H. SPA, astfel că este neîntemeiată critica vizând acest aspect.
Şi ultimul motiv de recurs este nefondat, întrucât, aşa cum s-a menţionat în dispozitivul deciziei atacate, instanţa a dispus repunerea pe rola cauzei şi apoi a constatat perimat apelul.
În consecinţă, recursul urmează a fi respins, ca nefondat, conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta S.C Q.C.I. S.RL. împotriva deciziei nr. 215A din 22 martie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 ianuarie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 233/2011. Civil. Obligaţie de a face.... | ICCJ. Decizia nr. 225/2011. Civil. Reparare prejudicii erori... → |
|---|
