ICCJ. Decizia nr. 3506/2011. Civil. Contestaţie la executare. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA A II-A CIVILĂ
Decizia nr. 3506/2011
Dosar nr. 11919/2/2010
Şedinţa publică de la 8 noiembrie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea actelor şi lucrărilor cauzei constată următoarele:
Prin contestaţia la executare înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, la data de 7 decembrie 2010 contestatoarea A. BUCUREŞTI SA în contradictoriu cu intimata A.V.A.S. BUCUREŞTI a solicitat anularea formelor de executare silită prin poprire pentru suma de 29.971,45 lei şi pentru suma de 1.400 lei dispuse la cererea intimatei, pentru nelegalitate.
În justificarea demersului său judiciar contestatoarea a arătat că prin Ordinul nr. 135 din 10 noiembrie 2010 emis de A.V.A.S. i-au fost blocate prin poprire conturile bancare deţinute la BCR SA şi U.C.T.B. SA, fiindu-i reţinute sumele precizate, că nu i-a fost comunicat titlul executoriu care se află la baza acestui Ordin şi că debitele pe care le datora A.V.A.S. fuseseră anterior acoperite prin plată, sens în care a depus înscrisuri.
Intimaţii terţi popriţi au depus înscrisurile care au stat la baza blocării conturilor contestatoarei.
Intimata A.V.A.S. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia tardivităţii contestaţiei iar pe fond a solicitat respingerea cererii, ca nefondată.
În şedinţa publică din 8 martie 2011 Curtea a pus în discuţia părţilor prezente excepţia tardivităţii formulării contestaţiei, pe care a invocat-o intimata prin întâmpinare şi apoi a acordat cuvântul şi pe fondul pricinii.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, prin sentinţa nr. 25 din 8 martie 2011 a respins excepţia tardivităţii iar, pe fond, a admis contestaţia formulată de contestatoarea debitoare SC A. BUCUREŞTI SA, împotriva popririi dispusă de intimata creditoare A.V.A.S., şi terţii popriţi U.C.T.B. SA, SUCURSALA B.B., şi B.C.R. SA, a anulat formele de executare silită dispuse sub forma popririi de către intimata A.V.A.S. BUCUREŞTI, a dispus deblocarea conturilor contestatoarei deţinute la U.C.T.B. SA şi B.C.R. SA şi a dispus restituirea către contestatoare a sumelor poprite în valoare totală de 31.371,45 lei, sumă consemnată la dispoziţia intimatei A.V.A.S. BUCUREŞTI.
În fundamentarea acestei soluţii instanţa de fond a reţinut în speţă că, în ceea ce priveşte excepţia tardivităţii contestaţiei, în lipsa comunicării titlului executoriu care să lămurească aspectul emiterii Ordinului nr. 135/2010 nu pot fi reţinute dispoziţiile art. 401 alin. (1) lit. a) şi c) C. proc. civ., din nicio probă administrată nereieşind că societatea contestatoare ar fi primit vreo somaţie, titlu executoriu sau orice alt act care să o fi înştiinţat despre pretenţiile A.V.A.S.
Pe fond instanţa a reţinut că, neexistând nici un act legal constatator al creanţei (dubla consolidare a unei sume de bani neîncadrându-se în dispoziţiile referitoare la drepturile creditorului din art. 40 al O.U.G. nr. 51/1998) şi nicio comunicare către debitor a titlului executoriu ce ar fi putut să stea la baza Ordinului de înfiinţare a popririi, cum impun cerinţele art. 42 din O.U.G. nr. 51/1998, formele de executare silite iniţiate de către A.V.A.S. sunt nelegale.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs contestatoarea A.V.A.S. BUCUREŞTI, solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a sentinţei recurate în sensul respingerii contestaţiei la executare ca neîntemeiată.
Recurenta îşi subsumează criticile motivului de modificare reglementat de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi invocă dispoziţiile art. 3041 C. proc. civ., aducând în susţinere următoarea argumentaţie.
A. Cu privire la soluţionarea excepţiei tardivităţii:
- A.V.A.S. a fost abilitată prin lege, în limitele prevăzute de O.U.G. nr. 95/2003, aprobata cu modificări şi completări prin Legea nr. 557/2003, să preia de la C.N.A.S. creanţele bugetare restante la data de 30.06.2003, actualizate cu dobânzi şi penalităţi până la data predării, în vederea încasării şi virării acestora la F.N.U.A.S.S.;
- SC A. SA este debitor preluat de către A.V.A.S. în baza O.U.G. nr. 95/2003 modificată şi completată prin Legea nr. 557/2003, cu o obligaţie de plată de natură fiscală în valoare nominală de 267.297,63 lei;
- Valoarea nominală consolidată funcţie de raportul leu/dolari SUA, valabil la data preluării prin protocol, conform prevederilor art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 95/2003 astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 557/2003, este în sumă de 80.105,66 dolari SUA.
- Prin adresa A.V.A.S. nr. 8691 din 29 noiembrie 2003, debitoarei i s-a comunicat titlul executoriu cu confirmare de primire iar ulterior S.C. A. Bucureşti S.A. a încheiat cu A.V.A.S. angajamentul de plata nr. 220 din 19 mai 2004, prin care obligaţia de natură fiscală a societăţii a fost eşalonată la plată. Urmare derulării angajamentului creanţa fiscală deţinută de A.V.A.S. asupra societăţii a fost încasată în valoare consolidată, în dolari SUA, fără a fi acoperită valoarea nominală în lei a acesteia - aspecte comunicate societăţii prin adresele A.V.A.S. nr. GC/16094 din 27 aprilie 2005 şi nr. GC/21288 din 30 mai 2005
Sub aceste aspecte recurenta – contestatoare concluzionează că instanţa de fond respingând excepţia tardivităţii introducerii contestaţiei a pronunţat o soluţie nelegală.
B. Cu privire la soluţionarea fondului contestaţiei la executare:
- temeiul legal al consolidării creanţelor preluate de A.V.A.S. de la casele de sănătate teritoriale este dat de art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 95/2003, astfel cum acest articol a fost modificat de Legea nr. 557/2003, care în versiunea iniţială prevedea că în scopul cesiunii prevăzute la art. 1, C.N.A.S. va stabili masurile necesare pentru transferul prin protocol al creanţelor bugetare de la casele de asigurări sociale de sănătate nominalizate în O.U.G. nr. 150/2002 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, cu modificările ulterioare, către A.V.A.B. Creanţele vor fi cesionate la valoarea determinata conform O.G. nr. 61/2002 privind colectarea creanţelor bugetare, republicată, cu modificările ulterioare, înregistrată în evidentele contabile ale acestora la data de 30 iunie 2003, că prin derogare de la art. 21 din O.U.G. nr. 51/1998, republicată, A.V.A.B. înregistrează în contabilitate creanţele preluate, la valoarea stabilită conform alin. (1), C.N.A.S. urmând a calcula în continuare dobânzi şi penalităţi, având în vedere soldul lunar transmis de A.V.A.B., şi a efectua regularizarea acestora în funcţie de cuantumul sumelor recuperate de A.V.A.B. în contul creanţelor transferate, diferenţele rezultate urmând a fi comunicate la A.V.A.B. pentru încasarea integrală a acestora. Actul de constatare a diferenţelor rezultate constituie titlu executoriu.";
Ulterior, prin Legea de aprobare nr. 557/2003, textul a fost modificat după cum urmează:
„Art. 2. - (1) In scopul cesiunii prevăzute la art. 1, C.N.A.S. şi A.V.A.B. vor stabili măsurile necesare pentru transferul prin protocol al creanţelor bugetare de la casele de asigurări sociale de sănătate prevăzute in O.U.G. nr. 150/2002 privind organizarea si funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, cu modificările ulterioare, către A.V.A.B.. Creanţele vor fi cesionate la valoarea determinată conform O.G. nr. 61/2002 privind colectarea creanţelor bugetare, republicată, cu modificările ulterioare, înregistrată în evidenţele contabile ale acestora la data de 30 iunie 2003.
(2) În vederea valorificării, creanţele bugetare preluate se consolidează în dolari americani, pe baza raportului leu/dolar de la data preluării acestora prin protocol.";
- Precizează recurenta contestatoare că aspectele ce rezultă din succesiunea în timp a textelor de lege sunt următoarele:
a) art. 2 din O.U.G. nr. 95/2003 în versiunea iniţială conţinea o excepţie de la dispoziţiile art. 21 alin. (2) din O.U.G. nr. 95/2003 în sensul că nu se consolidau în dolari SUA creanţele preluate de la CAS teritoriale. Totodată, dispoziţia legală prevedea calcularea de dobânzi pentru sumele astfel preluate;
b) ulterior, prin legea de modificare, se prevede faptul că aceste creanţe urmează a fi consolidate în dolari SUA, fiind aplicabil regimul juridic instituit de art. 21 alin. (2) din O.U.G. nr. 51/1998. Totodată, legiuitorul înlătură dispoziţiile legale privitoare la calcularea de dobânzi şi penalităţi.
- Finalitatea legii, concluzionează recurenta, constă în valorificarea creanţelor înregistrate în evidenţele A.V.A.S. într-o asemenea manieră încât nivelul de acoperire al acestora să fie cât mai apropiat de cel real. Consolidarea în dolari SUA a creanţelor reprezintă o măsura care este menita să conserve valoarea creanţei în lipsa calculării de dobânzi şi penalităţi.
- Ţinând cont de scopul consolidării şi de finalitatea legii, achitarea contravalorii consolidate în dolari SUA a creanţei preluate nu reprezintă o rambursare integrală a acesteia în situaţia în care suma în lei achitată este mai mică decât valoarea nominală în lei preluată, ca urmare a deprecierii monedei în care s-a făcut consolidarea.
Conchide recurenta în sensul că, izvorul obligaţiei de restituire se regăseşte în titlurile constatatoare ale creanţei preluate de la cedenti, iar înregistrarea în contabilitate a activelor preluate, potrivit art. 21 alin. (1) din O.U.G. nr. 51/1998, republicată, se face şi în structura monetară existentă în acestea, împrejurare faţă de care recurenta învederează instanţei că rambursarea integrală a creanţei presupune ca suma achitată în lei nu este mai mică decât valoarea nominală preluată.
Intimata SC A. BUCUREȘTI SA BUCUREȘTI, a depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului, ca nefondat.
Înalta Curte, examinând sentinţa recurată prin prisma criticilor formulate, constată că recursul este nefondat pentru motivele ce se vor arăta.
Soluţia instanţei de fond nu este susceptibilă de a fi cenzurată faţă de faptul că titlul executoriu nr. 8691 din 24 noiembrie 2003 pretins a fi comunicat are ca obiect o altă creanţă, rezultată din contribuţia restantă la Fondul de Asigurări de Sănătate, preluată de fostul A.V.A.B. şi consolidată în dolari SUA şi achitat de debitoare.
Ordinul nr. 135 din 18 noiembrie 2010 care se întemeiază pe Ordinul nr. 1968 din 13 octombrie 2009 nu face trimitere în conţinutul său la niciun titlu executoriu.
Aşa fiind, pe de o parte, în absenţa comunicării titlului executoriu care să justifice emiterea Ordinului nr. 135/2010 instanţa de fond a statuat în mod legal cu privire la neaplicarea dispoziţiilor art. 401 alin. (1) lit. a) şi c) C. proc. civ. sub aspectul soluţionării excepţiei tardivităţii iar, pe de altă parte, în absenţa titlului constatator al creanţei constatată, în raport de faptul că prin emiterea Ordinului nr. 135 din 10 noiembrie 2010 s-a încercat o nouă consolidare a creanţei, instanţa de fond a statuat de asemenea, în mod legal şi asupra fondului cauzei, măsura anulării formelor de executare silite fiind legală şi în raport de cerinţele art. 42 din O.G. nr. 51/1998.
În considerarea celor ce preced, Înalta Curte, în temeiul art. 312 C. proc. civ. va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurenta A.V.A.S. BUCUREŞTI împotriva sentinţei comerciale nr. 25 din 8 martie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 noiembrie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3508/2011. Civil. Contestaţie la executare.... | ICCJ. Decizia nr. 3504/2011. Civil. Obligatia de a face. Recurs → |
|---|
