ICCJ. Decizia nr. 3958/2011. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr.3958/2011
Dosar nr. 675/114/2008
Şedinţa publică din 12 mai 2011
Deliberând, în condiţiile art. 256 C proc. civ., asupra cauzei civile de faţă, a reţinut următoarele:
1. Hotărârea instanţei de apel.
Prin Decizia nr. 144 din 23 iunie 2010, Curtea de Apel Ploieşti, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a admis apelurile declarate de pârâţii Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice şi Municipiul Buzău, prin Primar împotriva sentinţei civile nr. 563 din 22 aprilie 2010 pronunţată de Tribunalul Buzău. A fost desfiinţată sentinţa şi cauza trimisă spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
Pentru a decide astfel, instanţa de apel a reţinut că deşi apelanţii au invocat prin întâmpinare excepţia lipsei lor de calitate procesuală pasivă, judecătorul fondului nu s-a pronunţat asupra acesteia, neexistând nicio menţiune în acest sens în minuta şi dispozitivul sentinţei.
Procedând astfel judecătorul fondului a încălcat normele imperative statuate de art. 137 C. proc. civ., cât şi dreptul părţilor la un proces echitabil, drept reglementat de art. 6 alin. (1) din Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului. Necesitatea asigurării unei respectări efective a dreptului părţilor la un proces echitabil implică şi ca acestea să poată beneficia de accesul la dublul grad de jurisdicţie, consacrat legislativ în actuala reglementare a căilor de atac.
2. Recursul.
2.1. Motive.
Reclamanţii au declarat recurs prin care au formulat următoarele critici:
Hotărârea instanţei de apel este nelegală, întrucât deşi criticile vizau doar modificarea hotărârii, în sensul admiterii unora dintre excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive, iar această îndreptare putea fi realizată în mod nemijlocit de către instanţa de apel prin schimbarea în parte a hotărârii, s-a procedat la casarea şi trimiterea spre rejudecare a cauzei, fiind date şi îndrumări suplimentare noii instanţe.
Intimaţii nu au criticat hotărârea iniţial pronunţată în cauză de către Tribunalul Buzău, în pofida faptului că toate chestiunile referitoare la calitatea părţilor împrocesate fuseseră puse în discuţia primei instanţe a fondului.
Cadrul procesual creat prin acţiunea introductivă îi cuprinde în mod necesar pe toţi intimaţii.
2.2. Analiza recursului.
Recursul este întemeiat pentru următoarele considerente.
În condiţiile art. 297 alin. (1) C. proc. civ., în forma în vigoare la data pronunţării deciziei în apel, în cazul în care se constată că, în mod greşit, prima instanţă a rezolvat procesul fără a intra în cercetarea fondului ori judecata s-a făcut în lipsa părţii care nu a fost legal citată, instanţa de apel va desfiinţa hotărârea atacată şi va trimite cauza spre rejudecare primei instanţe.
Prima instanţă a admis acţiunea formulată în contradictoriu cu pârâţii Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, Municipiul Buzău, prin Primar şi Comisia de aplicare a Legii nr. 10/2001 şi a dispus restituirea în natură către reclamanţi a imobilului în litigiu.
Prin această soluţie, în mod evident prima instanţă a cercetat fondul litigiului.
Împrejurarea că nu a fost analizată excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Comisiei de aplicare a Legii nr. 10/2001 Buzău şi a Municipiului Buzău, prin Primar, nu justifica desfiinţarea sentinţei, câtă vreme apelul este devolutiv. Aşadar, însăşi instanţa de apel putea analiza temeinicia acestor excepţii şi, în măsura în care aprecia că aspectele semnalate prin motivele de apel sunt întemeiate, putea să schimbe în parte sentinţa. Faptul că, procedând în acest mod nu s-ar fi produs apelanţilor nicio vătămare procesuală rezultă chiar din cererile de apel, prin care nu s-a solicitat desfiinţarea sentinţei şi trimiterea spre rejudecare pentru ca prima instanţă să se pronunţe asupra excepţiilor.
Pe de altă parte, nelegalitatea soluţiei instanţei de apel decurge şi din faptul că nu s-a pus în discuţie lipsa calităţii procesuale a tuturor pârâţilor, în aşa fel încât să se susţină necesitatea pronunţării unei hotărâri de primă instanţă în contradictoriu cu cel într-adevăr obligat în raportul juridic dedus judecăţii. Or, în speţă, nu s-a invocat şi lipsa de calitate procesuală pasivă a Statului Român, prin Ministerul Finanţelor Publice.
Faţă de cele ce preced, instanţa de apel a pronunţat o soluţie nelegală, decurgând din aplicarea greşită a prevederilor art. 297 alin. (1) C. proc. civ., astfel încât s-a produs reclamanţilor-intimaţi o vătămare procesuală ce nu poate fi înlăturată decât prin casarea hotărârii din apel.
Pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ., în temeiul art. 312 alin. (3) C proc. civ. recursul va fi admis şi hotărârea va fi casată cu trimitere spre rejudecarea apelurilor „pe fond" de către aceeaşi instanţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanţii D.C. şi D.D. împotriva deciziei nr. 144 din 23 iunie 2010 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Casează Decizia recurată şi trimite cauza spre rejudecarea apelurilor aceleiaşi instanţe.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 mai 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3962/2011. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3959/2011. Civil → |
|---|
