ICCJ. Decizia nr. 4011/2011. Civil
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 4011/2011
Dosar nr.8076/99/2009
Şedinţa publică din 13 mai 2011
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 772 din 08 aprilie 2010 a Tribunalului Iaşi a fost admisă cererea de revizuire împotriva sentinţei civile nr. 990 din 25 iunie 2008 pronunţată de Tribunalul Iaşi, a fost schimbată în tot sentinţa şi în consecinţă a fost admisă contestaţia formulată de revizuientul contestator împotriva dispoziţiei din 04 decembrie 2006 emisă de Primarul mun. Iaşi, pe care a anulat-o în parte, şi anume prevederile art. 3 ale acesteia.
A fost obligat Primarul mun. Iaşi să emită o dispoziţie privind acordarea de măsuri reparatorii către contestator pentru suprafaţa de 443,22 m.p., conform Legii nr. 247/2005, Titlul VII.
Prin Decizia civilă nr. 95 din 11 iunie 2010, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, a fost anulat, ca netimbrat, apelul formulat de Primarul mun. Iaşi împotriva sentinţei civile nr. 772 din 08 aprilie 2010 a Tribunalului Iaşi.
Împotriva deciziei mai sus menţionate, la data de 30 iulie 2010, pârâtul Primarul mun. Iaşi a formulat recurs, pentru motive de nelegalitate în temeiul dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În dezvoltarea motivelor de recurs formulate, pârâtul a susţinut că prin Decizia respectivă instanţa de apel a pronunţat o hotărâre nelegală, dată cu încălcarea şi aplicare greşită a legii, în speţă a art. 50 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în nod abuziv în perioada 06 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare articol care prevede la alin. (1) că „cererile sau acţiunile în justiţie, precum şi transcrierea sau intabularea titlurilor de proprietate, legate de aplicarea prevederilor prezentei legi şi de bunurile care fac obiectul acesteia, sunt scutite de taxe de timbru".
Examinând Decizia recurată prin prisma criticilor formulate şi a actelor dosarului, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Prin Legea nr. 146/1997 a fost statuat principiul potrivit căruia acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru care se plătesc anticipat sau în mod excepţional până la termenul stabilit de instanţă, de regulă primul termen de judecată, iar sancţiunea prevăzută de lege pentru nerespectarea acestei obligaţii este reglementată expres de disp. art. 20 alin. (3) din lege.
În condiţiile în care recurentul considera că nu se impun, potrivit legii, să achite o taxă judecătorească de timbru, deoarece acţiunea era scutită de taxă, avea obligaţia să formuleze cerere de reexaminare în condiţiile art. 18 alin. (2) din Legea nr. 146/1977, iar nu să invoce critici în legătură cu acest aspect direct în recurs.
Doar instanţa stabilită în art. 18 alin. (3) putea să se pronunţe asupra măsurii dispuse în legătură cu obligaţia recurentului de a plăti taxa judiciară de timbru sau nu, respectiv un alt complet decât cel învestit cu judecarea apelului, prin încheiere irevocabilă.
Ca atare, existenţa sau nu a obligaţiei de plată a taxei de timbru în apel nu poate fi cenzurată de prezenta instanţă.
Sunt motivele pentru care Înalta Curte, în temeiul disp. art. 312 C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul Primarul mun. Iaşi împotriva deciziei nr. 95 din 11 iunie 2010 a Curţii de Apel Iaşi, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 mai 2011.
← ICCJ. Decizia nr. 4015/2011. Civil. Despăgubiri Legea... | ICCJ. Decizia nr. 4010/2011. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
---|