ICCJ. Decizia nr. 8625/2011. Civil. Expropriere. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 8625/2011
Dosar nr.3141/30/2008
Şedinţa publică din 7 decembrie 2011
Asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată, ulterior precizată, reclamanţii F.I., C.E., B.M.R., B.M., D.E., F.M.L. şi P.M., în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Transporturilor, prin C.N.A.D.N.R. au solicitat obligarea pârâtului la plata despăgubirilor în valoare de 50 euro/mp, pentru terenul expropriat în temeiul HG nr. 685/2007.
În motivarea acţiunii, reclamanţii au arătat că pentru terenul expropriat a fost stabilită o valoarea de despăgubire de 12 euro/mp de teren, pe care o consideră injustă, raportat la preţul de vânzare al terenurilor în zona respectivă şi la prejudiciul efectiv suferit.
În drept, reclamanţii au invocat dispoziţiile art. 9, 10 şi 13 din Legea nr. 198/2004 şi Normele metodologice de aplicare a acestui act normativ, art. 481 C. civ. şi Legea nr. 18/1991.
Prin Sentinţa civilă nr. 1800/PI din 07 iulie 2010, pronunţată de Tribunalul Timiş, a fost admisă în parte acţiunea reclamanţilor şi în consecinţă pârâtul a fost obligat la plata următoarelor sume: 16.939 euro pentru F.I.; 8.462 euro pentru C.E.; 9.511 euro şi 5.135 euro B.M.L.; 16.120 euro pentru B.M.; 3.281 euro pentru D.E.; 5.971 euro pentru F.M.L. şi 6.195 euro pentru P.M.
Prin aceeaşi hotărâre, pârâtul a fost obligat şi la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu expert în sumă de 3.000 RON, diferenţă onorariu de expert, în cuantum de 6.000 RON şi, onorariu avocat, în cuantum de 900 RON, pentru fiecare reclamant.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut următoarele:
În raport de dispoziţiile art. 21 - 27 din Legea cu nr. 33/1994, incidente în cauză s-a dispus efectuarea unei lucrări de specialitate, cu respectarea exigenţelor impuse de art. 25 - 26 din lege, inclusiv a criteriilor legale stabilite în mod expres de legiuitor (preţul cu care se vând, în mod obişnuit, imobilele de acelaşi fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză - iar nu la data exproprierii, cum nejudicios au solicitat reclamanţii pe calea obiecţiunilor formulate, precum şi de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptăţite, luând în considerare şi dovezile prezentate de aceştia) la care s-au adăugat şi altele specifice, generate de particularităţile parcelelor supuse exproprierii.
Astfel, în raport de expertiza efectuată în cauză, rectificată prin răspunsul la obiecţiuni al celor trei experţi, ulterior omologate s-a constatat că s-au avut în vedere la stabilirea despăgubirilor: categoria de folosinţă a terenurilor anterior exproprierii (aceea de agricole, situate în extravilan), culturile obţinute şi preţul practicat pentru terenuri similare, prejudiciul produs proprietarilor prin consecinţele negative determinate de diminuarea cantitativă a unora dintre parcele sub limita de 3.000 de mp - necesară pentru obţinerea subvenţiilor acordate în agricultură, necesitatea creării unui drum de acces la unele dintre acestea (defalcate pe proprietari în lucrarea de specialitate efectuată în cauză), cum şi pretinsele restricţii de construire (inaplicabile în speţă, dată fiind categoria de terenuri agricole extravilane din care fac parte cele în discuţie) situaţie generată de lucrările de expropriere.
La stabilirea preţului real, final, experţii au luat în considerare metoda comparaţiei vânzărilor, investigarea pieţei asupra ofertelor de vânzare şi a preţurilor la care au fost tranzacţionate terenuri similare, cum şi verificarea informaţiilor obţinute.
Împotriva Sentinţei civile nr. 1800/PI din 07 iulie 2010 pronunţată de Tribunalul Timiş în Dosarul nr. 3141/30/2008, au declarat apel reclamanţii F.I., C.E., B.M.L., B.M., D.E., F.M.L., P.M. şi pârâtul Statul Român prin Ministerul Transporturilor - C.N.A.D.N.R.
Prin Decizia nr. 678 din 1 martie 2011, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia civilă, apelurile părţilor au fost respinse ca nefondate.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a reţinut următoarele:
În baza HG nr. 685/2007 privind declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată, situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică de interes naţional „varianta de ocolire Lugoj", s-a aprobat declanşarea procedurilor de expropriere a 196 imobile proprietate privată, situate pe acest amplasament, pentru toate acestea stabilindu-se cuantumul total al despăgubirii de 11.585 mii RON.
În raportul de evaluare întocmit cu ocazia exproprierii a fost stabilită valoarea unitară estimată, de piaţă, pe teritoriul administrativ al localităţii Coşteiu (pe raza căreia se află situate terenurile în litigiu), de 12 euro/mp.
Reclamanţii apelanţi au contestat modul de calcul al despăgubirilor stabilite de C.N.A.D.R. – R.D.P. Timişoara, la nivelul sumei de 12 euro/mp, solicitând ca acesta să fie stabilit la 50 euro/mp, solicitând şi stabilirea şi obligarea pârâtei la plata daunelor produse proprietarilor prin măsura exproprierii.
Soluţia instanţei de fond de obligare a pârâtului Statul Român prin C.N.A.D.N.R. să plătească reclamanţilor o despăgubire majorată, distinct pentru fiecare, într-o limită de la 12 euro/mp la 16,76 euro/mp (conform răspunsului la obiecţiuni depus la termenul de judecat din 08 februarie 2010), respectă prevederile art. 26 din Legea nr. 33/1994, care stabileşte că despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului şi din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptăţite.
La calculul cuantumului despăgubirilor, experţii desemnaţi în cauză au ţinut cont de preţul cu care se vând în mod obişnuit imobilele de acelaşi fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum şi de daunele aduse proprietarului, sau, după caz, altor persoane îndreptăţite, luând în considerare şi dovezile prezentate de acestea.
Astfel, în funcţie de particularităţile fiecărui teren în parte a rezultat un preţ diferit pe metru pătrat, însă sensibil apropiat de cel stabilit de pârâtă.
În respectarea prevederilor art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994, s-a apreciat că în mod corect instanţa de fond a omologat concluzia raportului de expertiză întocmit de experţii tehnici judiciari B.M., B.M. şi U.I.R., respectiv a răspunsului la obiecţiunile aduse acestui raport, luând în calcul particularităţile fiecărui teren precum şi prejudiciul real suferit de proprietari, în urma exproprierii.
Împotriva deciziei pronunţate în apel au declarat recurs ambele părţi.
1. Reclamanţii au invocat dispoziţiile art. 304 pct. 7, 8 şi 9 C. proc. civ. şi au solicitat admiterea recursului, modificarea în parte a deciziei atacate, precum şi a sentinţei primei instanţe în sensul admiterii acţiunii precizate, respectiv obligarea pârâtului la plata despăgubirilor în sumă de 191.302,08 euro, contravaloarea în lei, la data plăţii efective, conform concluziilor ultimei variante a raportului de expertiza judiciară efectuat în cauză.
Motivul prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ.
În susţinerea acestui motiv, recurenţii reclamanţi, au arătat că instanţa de apel, nu a motivat în fapt şi în drept soluţia de respingere a apelului acestora şi nu au arătat de ce instanţa de fond a procedat corect omologând răspunsul la obiecţiunile formulate la raportul de expertiză.
Motivul prevăzut de art. 304 pct. 8 C. proc. civ.
În raport de dispoziţiile acestui motiv, au arătat că instanţa de apel a interpretat în mod greşit actul juridic dedus judecăţii, respectiv acţiunea introductivă, în sensul că s-a omis a se analiza precizarea acţiunii prin care s-a învederat cuantumul despăgubirilor solicitate pentru fiecare reclamant, precum şi natura juridică a fiecărui prejudiciu cauzat prin expropriere.
În temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurenţii-reclamanţi au susţinut nelegalitatea hotărârii, în raport de greşita aplicare dispoziţiile art. 26 din Legea nr. 33/1994.
În dezvoltarea acestui motiv, au arătat că, în motivarea soluţiei pronunţată, instanţa de fond nu a precizat argumentele pentru care au fost înlăturate susţinerile acestora referitoare la modul de stabilire a despăgubirilor, în sensul că la valoarea de 12 euro/mp să fie adăugată valoarea daunelor datorate pentru expropriere.
După ce au prezentat un scurt istoric cu privire la concluziile şi despăgubirile propuse de comisia de experţi, recurenţii au arătat, în esenţă, că sunt nemulţumiţi de modalitatea în care au fost stabilite despăgubirile, atât prin raportul de expertiză efectuat în cauză cât şi prin răspunsurile la obiecţiunile formulate la acesta. Au apreciat că varianta corectă este cea propusă de expertul B.M. care însă suportă şi aceasta o corectură în sensul că la valoarea de 12 euro/mp să fie adăugată valoarea daunelor datorate pentru expropriere.
Procedând la recalcularea despăgubirilor, şi invocând dispoziţiile art. 27 din Legea nr. 33/1994, au solicitat obligarea pârâtului la plata următoarelor sume: B.M. - 32.427,62 euro; B.M.L. - 32.247,55 euro şi 18.350,89 euro; F.M.L. - 24.055,18 euro; D.E. - 13.230,31 euro; P.M. - 25.645,44 euro; F.I. - 21.808,32 euro; C.E. - 23.536,77 euro.
2.Pârâtul, invocând motivele de nelegalitate, prevăzute de art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ. a solicitat în principal, admiterea recursului, casarea deciziei atacate cu trimiterea cauzei spre rejudecare Curţii de Apel Timişoara, iar în subsidiar, modificarea hotărârii recurate în sensul admiterii apelului declarat de Statul Român a respingerii apelului declarat de reclamanţi, cu consecinţa respingerii acţiunii principale ca neîntemeiată.
În susţinerea motivului prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ., recurentul pârât a arătat că hotărârea instanţei de apel nu cuprinde motivele pentru care apelul declarat de Statul Român fost respins.
În esenţă, a fost criticat faptul că, în considerentele hotărârii atacate, instanţa de apel a înţeles să-şi motiveze hotărârea prin simpla evocare a dispoziţiilor art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994, fără însă a expune motivele de fapt şi de drept pentru care a apreciat astfel.
A arătat că nelegala întocmire a raportului de expertiză se datorează, faptului că nu s-a folosit metoda comparaţiei directe şi nu s-a luat în calcul preţurile de la data întocmirii acestuia, precum şi greşita acordare a daunelor pentru lipsa de acces la unele parcele rămase în proprietatea expropriaţilor, motivat de faptul că aceste parcele au fost prevăzute cu căi de acces, prin darea în folosinţa drumului DN6.
Hotărârea este nelegală şi datorită faptului că instanţa a omis să se pronunţe şi asupra probelor administrate în apel, respectiv, asupra celor 7 contracte autentice de vânzare-cumpărare, având ca obiect tranzacţionarea unor imobile de acelaşi fel cu imobilele expropriate şi din aceeaşi unitate administrativ-teritorială, adresa nr. 40/327/10 august 2010 emisă de C.N.A.D.N.R. - D.R.D.P. Timişoara, şi Hotărârea de Consiliu Local nr. 35/12 august 2010.
În raport de dispoziţiile art. 261 pct. 5 C. proc. civ., şi ale art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, a susţinut că simpla concluzie potrivit căreia, stabilirea despăgubirilor pentru expropriere, respectă art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994, fără indicarea datelor concrete, a problemelor de fapt şi de drept şi analiza probelor pe care se întemeiază, nu reprezintă motivarea hotărârii judecătoreşti, situaţie în care, instanţa de recurs este împiedicată să-şi exercite controlul de legalitate asupra deciziei criticate.
În dezvoltarea celui de al doilea motiv de recurs invocat, şi anume cel prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurentul pârât a arătat că hotărârea instanţei de apel a fost dată cu încălcarea dispoziţiilor art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994.
Cu privire la calculul cuantumului despăgubirilor, a susţinut că trebuia să se ţină seama de valoarea de 3 euro/mp, stabilită prin metoda comparaţiei directe, iar cu privire la daunele acordate a susţinut că acestea nu sunt justificate.
Referitor la daune, a arătat că prin înscrisuri a fost dovedită existenţa drumului de acces la parcelele rămase după expropriere, iar în ceea ce priveşte luarea în calcul a cheltuielilor de amenajare a noului drum de exploatare, acestea nu pot fi acordate, pentru că nu s-a stabilit cu certitudine cine le va suporta.
A apreciat ca nejustificate şi daunele acordate pentru dobândirea unei proprietăţi, întrucât nu au fost făcute dovezi certe cu privire la dobândirea unor alte proprietăţi.
Pârâtul a invocat ca motiv de nelegalitate şi greşita obligare la plata cheltuielilor de judecată.
În susţinerea acestui motiv a arătat că deşi prin motivele de apel a criticat Decizia instanţei de fond prin care a fost obligat la plata integrală a cheltuielilor de judecată, instanţa de apel nu s-a pronunţat pe aceste aspect.
Analizând recursurile prin prisma motivelor invocate, acestea vor fi respinse ca nefondate.
Motivele de nelegalitate întemeiate pe dispoziţiile art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ. vor fi analizate împreună, întrucât ambele părţi au invocat aceste motive, urmând ca motivul prevăzut de art. 304 pct 8 C. proc. civ., invocat doar de recurenţii-reclamanţi să fie analizat separat.
Motivul prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ.
Potrivit art. 304 pct 7 C. proc. civ., coroborate cu cele ale art. 312 alin. (3) C. proc. civ., pe calea recursului se poate cere modificarea unei hotărâri când aceasta nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau când cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii.
În speţă, se constată că hotărârea suspusă analizei, cuprinde motivele în fapt şi în drept pe care instanţa şi-a sprijinit soluţia.
În fapt, pârâtul prin motivele de apel a criticat nelegală majorarea cuantumului despăgubirilor faţă de natura terenului şi încălcarea dispoziţiilor art 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994, în raport de care instanţa trebuia să administreze proba cu înscrisuri pentru identificarea preţurilor reale de tranzacţionare în zonă, care să servească drept comparaţie la întocmirea expertizei.
La rândul lor, reclamanţii prin motivele de apel au formulat critici pe aspectul stabilirii cuantumului real al prejudiciului suferit, în sensul că la valoarea de 12 euro/mp trebuia adăugată valoarea daunelor stabilite prin expropriere.
Reţinând că, în respectarea prevederilor art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994 la stabilirea cuantumului despăgubirilor experţii au avut în vedere atât preţul cu care se vând în zonă imobilele de acelaşi fel, în raport de probele administrate în apel, cât şi particularităţile fiecărui teren, precum şi daunele aduse proprietarilor, în hotărârea recurată sunt expuse atât motivele de fapt cât şi motivele de drept care au determinat convingerea instanţei în pronunţarea soluţiei.
Astfel, nu se poate reţine incidenţa art. 304 pct. 7 C. proc. civ. în cauză.
Motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În susţinerea acestui motiv, ambii recurenţi invocă nelegala aplicare a dispoziţiilor art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994, arătând că sunt nemulţumiţi de cuantumul despăgubirilor menţinute de instanţa de apel.
În timp ce reclamanţii critică faptul că la valoarea de 12 euro/mp trebuia adăugată valoarea daunelor acordate pentru măsura exproprierii, pârâtul arată că în această valoare este deja cuprinsă valoarea daunelor datorate pentru măsura exproprierii, care însă nu trebuia acordată pentru că reclamanţii nu au dovedit existenţa unui prejudiciu cert.
Pe lângă aceste critici care privesc nelegala aplicabilitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994, ambele părţi au formulat critici legate de interpretarea probelor administrate, respectiv a raportului de expertiză, a răspunsurilor la obiecţiuni şi a înscrisurile administrate, care însă, în raport de actuala configuraţie a art. 304 C. proc. civ., nu mai pot fi analizate, întrucât pct. 11 al art. 304 C. proc. civ., care permitea reevaluarea situaţiei de fapt, în raport de probele administrate, a fost abrogat prin art. I pct. 112 din OUG nr. 138/2000.
Nu vor fi analizate nici criticile formulate de recurenţii reclamanţi cu privire la hotărârea instanţei de fond, pentru că, în raport de dispoziţiile art. 299 C. proc. civ., obiectul recursului îl constituie hotărârea dată în apel, ceea ce înseamnă că motivele de recurs ce pot fi circumscrise cazurilor de nelegalitate prevăzute de art. 304 C. proc. civ. pot viza numai această hotărâre, nu şi cea dată în primă instanţă.
Criticile privind nerespectarea dispoziţiilor art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994 sunt nefondate.
Potrivit acestui text, despăgubirile acordate expropriatului se compun din valoarea reală a imobilului şi din prejudiciul cauzat proprietarului, iar la stabilirea cuantumului despăgubirilor, instanţa trebuie să ţină seama de preţul cu care se vând, în mod obişnuit imobilele de acelaşi fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum şi de daunele aduse proprietarilor sau, după caz, altor persoane îndreptăţite, luând în considerare şi dovezile prezentate de aceştia.
Totodată, legea dispune prin art. 27 că instanţa are obligaţia de a compara rezultatul expertizei cu oferta şi cu pretenţiile formulate de părţi, despăgubirea acordată de către instanţă neputând fi mai mică decât cea oferită de expropriator şi nici mai mare decât cea solicitată de expropriat.
Se constată că pentru calculul despăgubirilor acordate prin raportul de expertiză efectuat în cauză s-a ţinut seama de toate criteriile de evaluare menţionate în art. 26 din Legea nr. 33/1994, care, în mod corect a stabilit valoarea despăgubirii prin metoda comparaţiilor de piaţă, cu luarea în considerare a faptului că terenul se află în extravilanul localităţii Coşteiu şi a daunelor produse proprietarului prin construirea drumului de centură în jurul Municipiului Lugoj.
Astfel, la stabilirea valorii de piaţă a terenului prin metoda comparaţiei directe, s-a avut în vedere preţul cu care se vând în mod obişnuit imobilele de acelaşi fel în zonă la data întocmirii raportului de expertiză, iar cu privire la daunele produse proprietarilor s-a avut în vedere lipsa subvenţiei şi lipsa unor drumuri de acces.
În consecinţă, criticile privind nerespectarea dispoziţiilor art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994 vor fi înlăturate, instanţa de apel făcând o corectă aplicarea a acestor dispoziţii legale, suma acordată reclamanţilor cu titlu de despăgubiri încadrându-se în limitele stabilite prin art. 27 din aceiaşi lege.
Cât priveşte neanalizarea motivul de apel referitor la greşita obligarea la plata integrală a cheltuielilor de judecată, se constată că o astfel de cerere nu a fost formulată la instanţa de fond, astfel că instanţa de apel nu avea ce să analizeze.
3. Motivul prevăzut de art. 304 pct. 8 C. proc. civ.
Reclamanţii invocă acest motiv susţinând că acţiunea şi precizarea la acţiune au fost greşit interpretate atunci când instanţa a omis să se pronunţe asupra acestora precum şi asupra naturii juridice a prejudiciului fiecărui reclamant.
Acest motiv este invocat pentru prima dată în recurs, întrucât, recurenţii prin motivele de apel au formulat critici doar cu privire la nerespectarea dispoziţiilor art. 21 - 27 din Legea nr. 33/1994, neinvocând vreo critică legată de greşita interpretare a naturii sau a clauzelor lămurite şi vădit neîndoielnice ale vreunui act juridic.
Prin urmare, nu se pot formula pentru prima dată în recurs, trecând peste calea apelului, critici care nu au fost adresate instanţei de apel şi asupra cărora aceasta nu s-a pronunţat, pentru că dacă s-ar proceda astfel, s-ar încălca principiul de drept non omisso medio, ceea ce este inadmisibil.
Pentru cele arătate, se constată că recursurile declarate de părţi sunt nefondate şi în raport de dispoziţiile art. 312 C. proc. civ., vor fi respinse ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile declarate de reclamanţii F.I., C.E., B.M.L., B.M., D.E., F.M.L., P.M. şi de pârâtul Statul Român prin Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii prin C.N.A.D.N.R. prin Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Timişoara împotriva Deciziei nr. 678 din 31 martie 2011, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 decembrie 2011.
Procesat de GGC - AS
| ← ICCJ. Decizia nr. 8630/2011. Civil. Conflict de competenţă.... | ICCJ. Decizia nr. 8622/2011. Civil → |
|---|
