ICCJ. Decizia nr. 113/2012. Civil. Legea 10/2001. Contestaţie în anulare - Fond
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 113/2012
Dosar nr. 2707/1/2011
Şedinţa publică de la 12 ianuarie 2012
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrata la data de 28 martie 2011 I.I. şi I.V. au formulat în contradictoriu cu intimaţii C.M., G.V.T., Primăria mun. Tecuci şi Consiliul Local Tecuci, contestaţie în anulare a deciziei nr. 5619 din 8 octombrie 2008 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În motivarea cererii, întemeiată pe dispoziţiile art. 318 C. proc. civ., contestatorii au susţinut, că instanţa de recurs nu a analizat motivul de recurs ce s-a bazat pe decizia nr. 134/1962 emisă de Sfatul Popular Tecuci din care rezulta că imobilul în litigiu, rechiziţionat de stat, a constituit proprietatea S.E., precum şi pe adresa din 26 februarie 1948 transmisă lui S.V. prin care i s-a pus în vedere să predea cheile imobilului şi biletul de ieşire din penitenciar din 1952-1954 pe numele S.V.
Au arătat că din probele administrate în cauză rezultă indubitabil că odată cu încheierea actului de vânzare-cumpărare la 27 martie 1947 autentificat la grefa Tribunalului Tecuci s-a realizat transferul dreptului de proprietate asupra imobilului de la familia G. la S. şi K., instanţele refuzând să lămurească pe deplin împrejurările cauzei, păstrând starea de incertitudine privind proprietatea bunului litigios şi confirmând greşit că aceasta ar aparţine numiţilor G. şi C.
Întrucât intimaţii sunt de rea-credinţă şi cu intenţie au refuzat să depună acest document la dosarul cauzei, precum şi faţă de faptul că instanţa de recurs nu a cercetat toate motivele de casare, au solicitat admiterea cererii cu consecinţa anularii deciziei instanţei de recurs ca şi a celor subsecvente şi, în final, admiterea acţiunii formulate de defuncta C.R..
Au solicitat totodată repunerea în termenul legal de formulare a căii de atac deduse judecăţii, întrucât au aflat de existenţa acestui dosar din adresa din 10 martie 2010 ce le-a fost comunicată de Primăria Tecuci la data de 18 martie 2010. Au mai arătat că locuiesc pe raza jud. Bacău iar defuncta C.R. în judeţul Galaţi şi dat fiind că înainte de a muri, datorită vârstei înaintate a suferit la pat o lungă perioadă de timp, pierzându-şi facultăţile mintale, precum şi dat fiind distanţa ce i-a împiedicat să fie permanentă în preajma acesteia, au fost în imposibilitate să urmărească cursul acestui proces şi să aibă cunoştinţă de hotărârea contestată.
Referitor la calea de atac dedusă judecăţii,cu privire la care prioritar va fi analizată declararea în termenul legal, se constată următoarele:
Potrivit art. 319 alin. (2) teza a II-a C. proc. civ. ";împotriva hotărârilor irevocabile care nu se aduc la îndeplinire pe cale de executare silită, contestaţia poate fi introdusă în termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoştinţă de hotărâre, dar nu mai târziu de un an de la data când hotărârea a rămas irevocabilă”.
În exercitarea acestei căi de atac, legiuitorul a adoptat sistemul unui termen dublu: un termen subiectiv de 15 zile, calculate cu începere de la data când contestatorul a luat cunoştinţă de hotărâre, şi un termen obiectiv de un an,socotit de la data când hotărârea ce se atacă a rămas irevocabilă.
La expirarea termenului legal de formulare a contestaţiei în anulare, de 15 zile de la data la care contestatorul a luat cunoştinţă de hotărâre, contestatorul este decăzut din dreptul de a mai exercita calea de atac a contestaţiei în anulare, în conformitate cu prevederile art. 103 C. proc. civ.
Întrucât, în cauză, momentul invocat de contestatori ca fiind cel la care au luat cunoştinţă de hotărâre se plasează dincolo de termenul maxim legal de exercitare a acestei căi de atac - de un an de la data când hotărârea a rămas irevocabila (8 octombrie 2008) şi cum repunerea în termenul legal de formulare a căii de atac nu poate opera decât pentru cazul neexercitării în termenul legal a căii de atac (termenul subiectiv), se constată ca nefondată cererea de repunere în termenul legal de formulare a căii de atac deduse judecăţii.
În consecinţă, faţă de cele ce preced, se va dispune respingerea ca tardivă a contestaţiei în anulare formulate de contestatorii I.I. şi I.V.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondată, cererea de repunere în termenul de declarare a contestaţiei în anulare.
Respinge, ca tardivă, contestaţia în anulare formulată de I.I. şi I.V. împotriva deciziei nr. 5619 din 08 octombrie 2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 ianuarie 2012.
← ICCJ. Decizia nr. 112/2012. Civil. Legea 10/2001. Contestaţie... | ICCJ. Decizia nr. 114/2012. Civil → |
---|