ICCJ. Decizia nr. 1672/2012. Civil. Despăgubiri Legea nr.221/2009. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DECASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA I CIVILĂ

Decizia nr. 1672/2012

Dosar nr.5005/83/2010

Şedinţa publică din 8 martie 2012

Deliberând, în condiţiile art. 256 C. proc. civ., asupra cauzei civile de faţă, a reţinut următoarele:

1. Hotărârea instanţei de apel

Prin Decizia nr. 67/ A din 15 martie 2011, Curtea de Apel Oradea, secţia civilă mixtă a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantul B.L. împotriva sentinţei civile nr. 1945/ D din 1 octombrie 2010 pronunţată de Tribunalul Satu Mare.

Pentru a decide astfel, instanţa de apel a reţinut că nu sunt fondate criticile reclamantului privind majorarea cuantumului despăgubirilor acordate acestuia, instanţa de fond într-o manieră unitară şi practică constantă, în toate situaţiile similare cu ale reclamantului cuantificând în mod corect despăgubirile cuvenite acestuia faţă de durata măsurii abuzive luate împotriva sa, precum şi faţă de faptul că prin această măsură au fost încălcate dreptul la libertate, dreptul la muncă ca expresie a propriei voinţe prin deportarea în U.R.S.S., lipsirea de bunuri personale, obligarea de a trăi în condiţii materiale precare şi de a munci forţat producându-se suferinţe pe plan moral, social şi profesional, lezând demnitatea şi onoarea.

Chiar raportat la practica C.E.D.O. în materia daunelor morale şi a celor materiale, cuantumul despăgubirilor stabilite de instanţa de fond este concordant cu această practică, raportat şi la caracterul vădit abuziv al măsurii luate împotriva reclamantului şi la durata îngrădirii drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti ale acestuia.

2. Recursul

2.1. Motive

Pârâtul Statul Român, prin M.F.P., reprezentat de D.G.F.P. Satu Mare a declarat recurs prin care a formulat următoarele critici:

Cuantumul despăgubirilor a fost supraevaluat întrucât nu s-a făcut dovada deteriorării situaţiei materiale a reclamantului, ca urmare a măsurilor luate.

Nu a fost respectată jurisprudenţa C.E.D.O. care a acordat frecvent sume relativ modeste cu titlu de despăgubiri morale, iar uneori chiar deloc.

Legea nr. 221/2009 are caracter de complinire întrucât nu înlătură drepturile deja stabilite prin legi anterioare în favoarea persoanelor care se află în situaţia reclamantului.

Trebuie avute în vedere şi reglementările OUG nr. 62/2010 prin care a fost modificată Legea nr. 221/2009.

Prin Decizia nr. 1358/2010 au fost declarate neconstituţionale prevederile art. 5 alin. (1) lit. a) teza I din Legea nr. 221/2009.

2.2. Analiza recursului

Recursul nu este întemeiat pentru următoarele considerente:

Prin hotărârea primei instanţe a fost admisă cererea de chemare în judecată, pârâtul Statul Român, prin M.F.P., fiind obligat să plătească reclamantului suma de 10.000 euro cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul moral încercat de reclamant urmare a deportării în U.R.S.S.

Deşi avea interes să exercite apel împotriva acestei hotărâri pârâtul nu a formulat critici împotriva sentinţei, astfel încât deducerea direct în recurs a aspectelor legate de cuantumul despăgubirilor acordate reclamantului, respectiv a aspectelor privitoare la faptul că reclamantul nu ar fi îndreptăţit la primirea de despăgubiri este făcută omisso medio.

În aceste condiţii, admiterea recursului ar avea drept consecinţă nesocotirea prevederilor art. 296 teza a II-a C. proc. civ. conform cu care, apelantului nu i se poate crea în propria cale de atac o situaţie mai grea decât aceea din hotărârea atacată.

Pe cale de consecinţă, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Statul Român prin M.F.P. reprezentat de D.G.F.P. Satu Mare împotriva deciziei nr. 67/ A din 15 martie 2011 a Curţii de Apel Oradea, secţia civilă mixtă.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 martie 2012.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1672/2012. Civil. Despăgubiri Legea nr.221/2009. Recurs