ICCJ. Decizia nr. 302/2012. Civil. Legea 10/2001. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 302/2012
Dosar nr. 1644/104/2006*
Şedinţa publică din 23 ianuarie 2012
Deliberând asupra recursului civil de faţă, constată:
Prin Decizia civilă nr 4304 din 23 mai 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, s-a admis contestaţia în anulare formulată de contestatorii M.A., B.(M.)C., D.(M.)S., L.(M.)S., M.A., M.P.A., Z.(M.)N., B.Ş.D., B.I.C. împotriva Deciziei civile nr. 4367 din 3 aprilie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, reţinându-se că soluţionarea cauzei în recurs s-a făcut în contradictoriu cu o persoană lipsită de capacitate de folosinţă şi de exerciţiu şi anume cu recurentul - M.C. decedat în anul 2001, nefiind introduşi în cauză moştenitorii acestui recurent, decedat.
Fiind anulată decizia sus-evocată, s-a fixat termen pentru soluţionarea recursului declarat împotriva Deciziei civile nr. 11 din 14 ianuarie 2008 a Curţii de Apel Craiova, secţia civilă.
Astfel, în soluţionarea recursului declarat de reclamanţii M.C., B.Ş.D., B.I.C. şi B.S. împotriva Deciziei civile nr. 11 din 14 ianuarie 2008, urmează a fi avute în vedere următoarele:
Prin Sentinţa civilă nr. 811 din 12 septembrie 2006, a Tribunalului Olt, Dosarul nr. 3516/2004 s-a respins ca neîntemeiată contestaţia formulată de reclamanţi împotriva Dispoziţiei nr. 3082 din 8 iunie 2004 emisă de Primăria Corabia.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond (în rejudecare), a reţinut că reclamanţii nu au făcut dovada existentei proprietăţii şi a preluării în mod abuziv a bunurilor solicitate, nefiind incidente dispoziţiile prevăzute în cap. II din Legea nr. 10/2001.
Împotriva acestei sentinţe, au declarat apel reclamanţii, iar prin Decizia civilă nr. 11 din 14 ianuarie 2008 a Curţii de Apel Craiova, s-a respins ca nefondat apelul reclamanţilor M.A., M.C., B.Ş.D., B.I.C. şi B.S. reţinându-se că reclamanţii nu au făcut dovada preluării abuzive pentru imobilele situate în str. C. - solicitate prin notificare, nefiind astfel incidente dispoziţiile art. 2 din Legea nr. 10/2001.
S-a mai reţinut că declaraţiile individuale privind impunerea veniturilor proprietăţilor ce au aparţinut autoarei E.N. din anul 1950, nu fac pe deplin dovada dreptului de proprietate.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanţii M.C., B.Ş.D., B.I.C. şi B.S., solicitând modificarea ei în sensul admiterii apelului astfel cum a fost formulat.
Criticile reclamanţilor vizează nelegalitatea ei prin prisma dispoziţiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., susţinându-se că instanţa a făcut o greşită interpretare şi aplicare faţă de dispoziţiile Legii nr. 10/2001 şi titlurile depuse.
O altă critică, vizează dispoziţiile art 304 pct. 7 C. proc. civ., susţinându-se că hotărârea cuprinde motive contradictorii.
Examinând hotărârea instanţei de apel, prin prisma motivelor de recurs, şi a dispoziţiilor art. 304 pct 7 şi 9 C. proc. civ., Înalta Curte retine următoarele:
Recursul a fost declarat la 11 februarie 2008, atât de reclamantul M.C. , deşi acesta decedase în anul 2001, cât şi de reclamanţii B.Ş.D., B.I.C. şi B.S.
Cum la data soluţionării apelului, reclamantul M.C. era decedat încă din 22 noiembrie 2001 şi cum în cauză nu au fost introduşi moştenitorii acestuia, instanţa de apel a pronunţat hotărârea în contradictoriu cu o persoană lipsită de capacitate de folosinţă şi de exerciţiu.
Capacitatea procesuală de folosinţă şi capacitatea procesuală de exerciţiu, are importanţă şi efecte, în privinţa posibilităţii unei persoane, de a fi parte în proces, de a avea drepturi şi obligaţii şi de a-şi exercita drepturile procesuale.
Codul de procedură nu prevede în mod expres sancţiunea lipsei capacităţii procesuale de folosinţă, dar art. 43 C. proc. civ. se referă la posibilitatea invocării lipsei capacităţii de exerciţiu, în orice stare a pricinii.
Or, în condiţiile în care instanţa a soluţionat cauza în contradictoriu cu o persoană ce nu mai avea capacitatea de folosinţă şi respectiv de exerciţiu, întrucât M.C. a decedat în anul 2011(nefiind introduşi în cauză moştenitorii acestuia) sunt incidente dispoziţiile art 312 pct. 5 C. proc. civ., motiv pentru care recursul urmează a fi admis, a se casa hotărârea instanţei de apel, cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanţii M.A., B.(M.)C., D.(M.)S., L.(M.)S., M.A., M.P.A., Z.(M.)N., B.Ş.D. şi B.I.C. împotriva Deciziei civile nr. II din 14 ianuarie 2008 a Curţii de Apel Craiova.
Casează decizia atacată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe de apel.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 ianuarie 2012.
← ICCJ. Decizia nr. 300/2012. Civil. Conflict de competenţă. Fond | ICCJ. Decizia nr. 303/2012. Civil → |
---|