ICCJ. Decizia nr. 3178/2012. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3178/2012
Dosar nr. 4464/2/2010
Şedinţa publică de la 22 iunie 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Primul ciclu procesual
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti - secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul S.R. a chemat în judecată pe pârâta Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună obligarea acesteia să soluţioneze cu celeritate cererea privind acordarea de despăgubiri în valoare de 2.800.000 RON (800.000 euro), în conformitate cu dispoziţiile legale în materie.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că a fost proprietarul imobilului situat în str. Aurelian, imobil care a fost naţionalizat fără titlu prin Decretul nr. 92/1950.
În luna decembrie 1999, Primăria Drobeta Turnu Severin i-a acordat parţial despăgubiri în valoare de 391.185.000 lei (ROL) în baza Hotărârilor nr. 77/1996 şi nr. 70/1999 emise de Comisia de aplicare a Legii nr. 112/1995. Aceste despăgubiri sunt total insuficiente, reprezentând 2% din valoarea de piaţă a imobilului în cauză, apreciat la peste 800.000 euro, astfel că a depus la data de 14 august 2001 o notificare adresată Prefecturii judeţului Mehedinţi, prin care a solicitat despăgubiri la valoarea reală de piaţă.
Autorităţile au tergiversat în mod abuziv şi ilegal soluţionarea cererii, ajungând ca după 5 ani de zile dosarul să fie înregistrat sub nr. 15550/CC/2006 şi, deşi a depus numeroase memorii şi cereri la diverse instituţii ale statului, toate au rămas fără rezultat.
În drept, acţiunea a fost întemeiată pe dispoziţiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.
Prin încheierea pronunţată de Tribunalul Bucureşti - secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal la data de 05 februarie 2008 s-a dispus admiterea excepţiei necompetenţei funcţionale şi scoaterea cauzei de pe rol, în vederea repartizării pe rolul uneia dintre secţiile civile ale acestei instanţe.
Prin sentinţa civilă nr. 1561 din 17 octombrie 2008 pronunţată de Tribunalul Bucureşti - secţia a IV-a civilă s-a dispus respingerea excepţiei de necompetenţă materială a secţiei civile a Tribunalului Bucureşti, în soluţionarea cauzei, respingerea excepţiei prematurităţii acţiunii, excepţiei inadmisibilităţii acţiunii, excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a A.N.R.P. şi a Ministerului Economiei şi Finanţelor, admiterea acţiunii formulată de reclamant, astfel cum a fost modificată şi completată, obligarea pârâţilor să acorde reclamantului măsuri reparatorii constând în despăgubiri băneşti pentru imobilul - teren şi construcţie situat în oraşul Drobeta Turnu Severin, str. Aurelian, în sumă de 2.221.496 lei (RON), cu restituirea despăgubirilor încasate de acesta în baza Legii nr. 112/1995, obligarea pârâţilor la plata unor daune cominatorii de 100 lei/zi de întârziere, de la rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârii şi până la plata integrală a sumei datorate, omologarea raportului de expertiză întocmit de expertul S.C. şi obligarea pârâţilor, în solidar, la plata sumei de 700 lei onorariu de expert către reclamant.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel pârâţii Ministerul Finanţelor Publice, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor şi Primăria Drobeta Turnu Severin, care a fost soluţionat de Curtea de Apel Bucureşti - secţia a IV-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, prin Decizia civilă nr. 263/A din 27 aprilie 2009, în sensul admiterii acestuia, admiterii excepţiei de necompetenţă materială în soluţionarea cauzei în primă instanţă, anulării sentinţei civile apelate şi reţinerii cauzei spre judecare şi înaintării dosarului secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti spre soluţionare.
Recursul declarat de reclamantul S.R. împotriva acestei decizii a fost respins ca nefondat prin Decizia nr. 1594 din 10 martie 2010 pronunţată de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - secţia civilă şi de proprietate intelectuală.
La data de 24 martie 2011, reclamantul a formulat precizare la acţiune, în sensul că solicită, în contradictoriu cu pârâţii Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, Ministerul Finanţelor Publice şi Primăria Drobeta Turnu Severin prin Primar:
- obligarea pârâţilor la plata sumei de 2.221.496 lei, actualizată în raport cu indicele de inflaţie al preţurilor, reprezentând măsuri reparatorii în echivalent sub formă de despăgubiri băneşti, pentru imobilul situat în Drobeta Turnu Severin, str. Aurelian, judeţul Mehedinţi, preluat în mod abuziv de către stat;
- obligarea pârâtelor A.N.R.P. şi Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor să emită decizia reprezentând titlul de despăgubire pentru suma de 2.221.496 lei (contravaloare de piaţă a imobilului), aşa cum aceasta a fost stabilită prin expertiza tehnică imobiliară existentă la dosarul cauzei;
- obligarea pârâţilor la plata de daune cominatorii în cuantum de 100 RON/zi de întârziere, de la momentul rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii ce se va pronunţa şi plata efectivă a sumei menţionată.
Acţiunea a fost precizată şi în privinţa temeiului de drept, acesta fiind reprezentat de dispoziţiile art. 1, art. 2 şi urm, art. 19, art. 25, art. 26 şi urm din Legea nr. 10/2001, dispoziţiile Legii nr. 247/2009, Decizia XX/2007 pronunţată de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, art. 21 alin. (1) din Constituţie, art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, art. 1073 - 1079 C. civ.
La data de 17 mai 2011 pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a formulat întâmpinare la cererea de precizare a cererii de chemare în judecată, prin care a invocat următoarele excepţii:
- excepţia tardivităţii cererii de precizare a cererii de chemare în judecată, motivat de faptul că reclamantul avea posibilitatea să-şi modifice cererea de chemare în judecată până la prima zi de înfăţişare, termen procedural ce nu a fost respectat, în condiţiile în care cererea de chemare în judecată a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti la data de 20 mai 2010, iar cererea de precizare a cererii a fost depusă la termenul de judecată din data de 24 martie 2011;
- excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor cu privire la plata despăgubirilor, având în vedere că nu Comisia Centrală are atribuţii de a acorda despăgubiri în numerar, ci A.N.R.P., care, în baza deciziilor conţinând titlul de despăgubire emis de Comisia Centrală şi a opţiunilor persoanelor îndreptăţite, va emite un titlu de conversie/ sau un titlu de plată, în condiţiile prevăzute de Capitolul VI din O.U.G. nr. 81/2007, act normativ care a modificat şi completat Titlul VII din Legea nr. 247/2005;
- excepţia prematurităţii solicitării de plată, în considerarea faptului că, în cazul de faţă, reclamantul nu are un titlu de plată în baza căruia Autoritatea să poată efectua o plată a despăgubirilor băneşti, după cum nu deţine nici titlul de despăgubire reprezentat de decizia Comisiei Centrale ce se emite în urma parcurgerii procedurii administrative prevăzută de Titlul VII din Legea nr. 247/2005, nefiind urmată nici procedura prevăzută de Capitolul VI, Titlul VII al Legii nr. 247/2005;
- excepţia inadmisibilităţii cererii de obligare la plata daunelor cominatorii, faţă de dispoziţiile art. 5803 C. proc. civ.
Pe fondul cauzei, pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a solicitat respingerea cererii reclamantului privind acordarea de măsuri reparatorii.
La data de 17 mai 2011 pârâta Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a formulat întâmpinare la cererea de precizare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamant, prin care a invocat aceleaşi excepţii.
În şedinţa publică din data de 30 iunie 2011, instanţa a invocat, din oficiu, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Primăria Drobeta Turnu Severin, raportat la obiectul acţiunii şi la atribuţiile legale ce revin acestei autorităţi în procesul de emitere a deciziei reprezentând titlul de despăgubire.
II. Sentinţa şi considerentele Curţii de apel
Prin sentinţa nr. 4733 din 14 iulie 2011, Curtea de Apel Bucureşti - secţia a VlII-a contencios administrativ şi fiscal a admis, în parte, acţiunea formulată, modificată, completată şi precizată de reclamantul S.R., în contradictoriu cu pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, şi a obligat-o pe aceasta la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire în favoarea reclamatului, în dosarul înregistrat la Secretariatul autorităţii pârâte sub nr. 15550/CC.
Instanţa de fond a respins, în rest, ca neîntemeiată, acţiunea modificată, completată şi precizată de reclamant, formulată în contradictoriu cu pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, precum şi cu pârâta Autoritatea Naţională Pentru Restituirea Proprietăţilor, în ceea ce priveşte solicitarea de plată a despăgubirilor, acordarea daunelor cominatorii şi a cheltuielilor de judecată. De asemenea, au fost admise excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Ministerul Finanţelor Publice şi Primăria Drobeta Tr. Severin şi a respins acţiunea faţă de aceşti pârâţi, ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă, a pârâtei Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, în ceea ce priveşte capătul de cerere având ca obiect obligarea acesteia la emiterea titlului de despăgubire, şi a respins acest capăt de cerere, ca fiind formulat împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, precum şi a pârâtei Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, cu privire la capătul de cerere având ca obiect obligarea acesteia la plata despăgubirilor, şi a respins acest capăt de cerere, ca fiind formulat împotriva unei persoane fără calitate procesuală. Instanţa de fond a respins excepţia tardivităţii cererii de precizare a cererii de chemare în judecată, excepţia prematuritaţii solicitării de plată şi excepţia inadmisibilităţii cererii de acordare a daunelor cominatorii.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut următoarele:
Cu privire la excepţii
1. Excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Primăria Drobeta Turnu Severin este întemeiată, având în vedere că nu există identitate între titularul obligaţiei în raportul juridic dedus judecăţii şi persoana chemată în judecată în calitate de pârât, atât timp cât autoritatea investită de Legea nr. 10/2001 cu soluţionarea notificării, nu are niciun fel de atribuţii legale în procedura reglementată de Titlul VII al Legii nr. 247/2005.
În plus, acţiunea modificată, completată şi precizată formulată de reclamant nu vizează instituirea vreunei obligaţii în sarcina pârâtei Primăria Drobeta Turnu Severin, susţinerile reclamantului privitoare la opozabilitatea hotărârii ce se va pronunţa nefiind suficiente în justificarea legitimităţii procesuale pasive.
2. Excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Ministerul Finanţelor Publice a fost întemeiată, motivat de faptul că, potrivit prevederilor Titlului VII al Legii nr. 247/2005 Ministerul Finanţelor Publice nu are atribuţii privitoare la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire şi la plata despăgubirilor, aceste atribuţii revenind Comisiei Centrale, respectiv A.N.R.P.
Faptul că Ministerul Finanţelor Publice reprezintă statul român ca acţionar al Fondului „Proprietatea"; până la finalizarea procedurilor de despăgubire potrivit art. 8 şi art. 9 lit. c) din Titlul VII al Legii nr. 247/2005 nu conferă acestei autorităţi calitate procesuală pasivă, întrucât această excepţie se analizează raportat la obiectul acţiunii, astfel cum a fost modificată, completată şi precizată, din care nu rezultă însă şi solicitarea de instituire a vreunei obligaţii în sarcina Ministerului Finanţelor Publice, în reprezentarea statului român ca acţionar al fondului „Proprietatea";.
De asemenea, nici dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Titlul VII al Legii nr. 247/2005, la care reclamantul face trimitere, nu justifică legitimarea procesuală pasivă a Ministerul Finanţelor Publice, întrucât alin. (5) al art. 1 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005 (introdus prin O.U.G. nr. 81/2007) a fost abrogat prin O.U.G. nr. 93/2007.
3. Excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei A.N.R.P. în ceea ce priveşte capătul de cerere având ca obiect obligarea acesteia la emiterea titlului de despăgubire este întemeiată, întrucât emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire este atributul exclusiv al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, potrivit art. 13 alin. (1) lit. a) din Titlul VII al Legii nr. 247/2005.
La soluţionarea acestei excepţii, s-a avut în vedere soluţia de principiu pentru unificarea practicii judiciare adoptată în şedinţa plenului judecătorului Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a I.C.C.J. din data de 15 februarie 2010, prin care s-a stabilit ca A.N.R.P. nu are calitate procesuală pasivă în litigiile având ca obiect obligarea la emiterea deciziei reprezentând titlu de despăgubire în condiţiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005.
La adoptarea acestei soluţii de principiu, au fost avute în vedere prevederile art. 13 alin. (1) din Titlul VII al Legii nr. 247/2005, modificată şi completată prin O.U.G. nr. 81/2007, apreciindu-se că simplul fapt că în componenţa Comisiei Centrale se află preşedintele şi vicepreşedintele A.N.R.P. nu constituie un argument suficient pentru a conchide că A.N.R.P. are calitate în astfel de litigii, atât timp cât cele două autorităţi publice au o organizare şi atribuţii, distincte.
Ca o consecinţă a admiterii excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a A.N.R.P. s-a dispus respingerea capătului de cerere având ca obiect obligarea pârâtei A.N.R.P. la emiterea titlului de despăgubire, ca fiind formulat împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor cu privire la capătul de cerere având ca obiect obligarea acesteia la plata despăgubirilor a fost găsită întemeiată, motivat de faptul că plata despăgubirilor băneşti se face de A.N.R.P., în urma opţiunii persoanelor îndreptăţite, titulare a unor titluri de despăgubire emise de Comisia Centrală, în conformitate cu prevederile Capitolului V, Titlul VII din Legea nr. 247/2005.
4. S-a apreciat că excepţia tardivităţii precizării la acţiune este neîntemeiată, în considerarea faptului că precizarea la acţiune a fost înregistrată de reclamant la data de 24 martie 2011, până la prima zi de înfăţişare reprezentată de termenul de judecată din 19 mai 2011, fiind respectate astfel dispoziţiile art. 132 C. proc. civ.
5. Excepţia prematurităţii solicitării de plată a despăgubirilor este neîntemeiată, apreciindu-se că apărările invocate în susţinerea acesteia vizează fondul cauzei, respectiv inexistenţa refuzului nejustificat de efectuare a plăţii, în condiţiile în care în favoarea reclamantului nu s-a emis titlu de despăgubire reprezentat de decizia Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor şi nu a fost făcută opţiunea potrivit Capitolului VI Titlul VI1 din Legea nr. 247/2005.
7. Excepţia inadmisibilităţii cererii de acordare a daunelor cominatorii este neîntemeiată, în considerarea Deciziei în interesul Legii nr. XX din 12 decembrie 2005, pronunţată de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţiile Unite, prin care s-a statuat că este admisibilă cererea privind obligarea la daune cominatorii, chiar şi în condiţiile reglementării posibilităţii constrângerii debitorului la îndeplinirea obligaţiei de a face sau de a nu face, prin aplicarea unei amenzi civile, în temeiul art. 580 alin. (1) C. proc. civ.
Pe fondul cauzei
S-a reţinut că reclamantul S.R. a formulat notificare prin care a solicitat restituirea în natură sau acordarea de despăgubiri băneşti pentru imobilul - construcţie şi teren, situat în Drobeta Turnu Severin.
Prin Dispoziţia nr. 318 din 03 martie 2006 emisă de Primăria Municipiului Drobeta Turnu Severin s-a propus acordarea de măsuri reparatorii în echivalent în conformitate cu prevederile Legii nr. 247/2005 (Titlul VII) privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente şi a Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 247/ 2005.
Dosarul aferent acestei dispoziţii a fost înaintat la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor şi a fost înregistrat la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor sub nr. 15550/CC din 09 iunie 2006.
Prima instanţă a apreciat că termenul rezonabil de soluţionare a cererii nu a fost respectat în condiţiile în care notificarea formulată de reclamant a fost soluţionată după 5 ani de la data înregistrării dosarului.
Pretinsa lipsă a unor documente prin care să se identifice cu exactitate suprafeţele imobilului - teren şi construcţii pentru care au fost propuse măsuri reparatorii prin Dispoziţia nr. 318/2006 nu justifică refuzul Comisiei Centrale de emitere a deciziei reprezentând titlul de despăgubire, având în vedere că toată documentaţia aferentă dispoziţiei menţionate a fost transmisă acestei autorităţi, imobilul există în materialitatea lui, astfel că operaţiunea de stabilire cu exactitate a suprafeţei acestuia se realizează de evaluatorul ce va fi desemnat de Comisia Centrală, pe baza documentaţiei existente în dosarul nr. 15550/CC şi a constatărilor de la locul situării imobilului.
S-a reţinut că stabilirea cuantumului despăgubirilor este atributul exclusiv al Comisiei Centrale în cadrul procedurii instituite de Titlul VII al Legii nr. 247/2005, act normativ care acordă o despăgubire la nivelul valorii de piaţă a bunului în momentul acordării - Titlul I, Secţiunea I, art. 1, 16 şi 43 ale legii).
De asemenea, s-a apreciat că atât timp cât reclamantul nu este titularul unei decizii reprezentând titlu de despăgubire şi nici nu a fost parcursă procedura prevăzută de Capitolul V1, Titlul VII al Legii nr. 247/2005, nu poate pretinde plata despăgubirilor.
Sub aspectul daunelor cominatorii, pretenţiile reclamantului au fost respinse ca neîntemeiate faţă de pârâtele A.N.R.P. şi Comisia Centrală, având în vedere că în materia contenciosului administrativ, art. 24 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 prevede o altă modalitate de constrângere la executarea obligaţiei, respectiv aplicarea unei amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.
III. Recursurile formulate
Împotriva acestei soluţii, considerând-o netemeinică şi nelegală au declarat recurs reclamantul şi pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.
Motivele de recurs.
Recursul declarat de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.
În motivele de recurs, pârâta Comisia Centrală a susţinut că sentinţa primei instanţe este nelegală.
A precizat recurentul că dosarul transmis Comisiei este incomplet, astfel că nu se pot identifica cu exactitate suprafeţele de teren şi construcţii pentru care s-a propus acordarea de despăgubiri.
Recurenta a precizat că nu s-a avut în vedere la pronunţarea soluţiei, caracterul complex al operaţiunilor, respectiv etapa evaluării, a contestării raportului de evaluare, astfel că termenul rezonabil de soluţionare presupune o perioadă mai mare de 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a sentinţei.
Recursul declarat de reclamantul S.R.
Reclamantul a susţinut, în motivele de recurs, că s-a admis greşit excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Primăria Drobeta Turnu Severin, Ministerul Finanţelor Publice şi Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.
În ceea ce priveşte Primăria Drobeta Turnu Severin, s-a arătat că întrucât a soluţionat notificarea, are calitate procesuală pasivă.
Referitor la pârâtul Ministerul Finanţelor Publice, a considerat că acesta trebuie să asigure sursele de finanţare a plăţii despăgubirilor şi de asemenea este acţionar al Fondului Proprietatea.
Cu privire la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor s-a apreciat că aceasta are atribuţii în asigurarea organizării controlului şi funcţionării Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.
A precizat că cererea sa trebuie soluţionată într-un termen rezonabil, pentru a se asigura efectivitatea accesului liber la justiţie, că greşit s-a respins cererea de obligare la daune cominatorii, care reprezentau o modalitate de constrângere pentru executarea obligaţiei.
Analiza motivelor de recurs
Înalta Curte, examinând motivele de recurs, sentinţa primei instanţe, probele cauzei şi legislaţia aplicabilă, constată că ambele recursuri sunt nefondate.
Situaţia de fapt
Prin Dispoziţia nr. 318 din 3 martie 2006, Primarul Municipiului Drobeta Turnu Severin a propus reclamantului acordarea de despăgubiri pentru imobilul expropriat situat în Drobeta Turnu Severin. Dosarul a fost înregistrat la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.
Legislaţia aplicabilă
Legea nr. 247/2005, Titlul VII
Art. 16 alin. (1) „Deciziile/ dispoziţiile emise de entităţile învestite cu soluţionarea notificărilor, a cererilor de retrocedare sau, după caz, ordinele conducătorilor administraţiei publice centrale învestite cu soluţionarea notificărilor şi în care s-au consemnat sume care urmează a se acorda ca despăgubire, însoţite, după caz, de situaţia juridică actuală a imobilului obiect al restituirii şi întreaga documentaţie aferentă acestora, inclusiv orice înscrisuri care descriu imobilele construcţii demolate depuse de persoana îndreptăţită şi/ sau regăsite în arhivele proprii, se predau pe bază de proces-verbal de predare-primire Secretariatului Comisiei Centrale, pe judeţe, conform eşalonării stabilite de aceasta, dar nu mai târziu de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi";.
Art. 16 alin. (21) „Dispoziţiile autorităţilor administraţiei publice locale vor fi centralizate pe judeţe la nivelul prefecturilor, urmând a fi înaintate de prefect către Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, însoţite de referatul conţinând avizul de legalitate al instituţiei prefectului, ulterior exercitării controlului de legalitate de către acesta";.
Art. 16 alin. (4) „Pe baza situaţiei juridice a imobilului pentru care s-a propus acordarea de despăgubiri, Secretariatul Comisiei Centrale procedează la analizarea dosarelor prevăzute la alin. (1) şi (2) în privinţa verificării legalităţii respingerii cererii de restituire în natură";.
Art. 16 alin. (5) „Secretariatul Comisiei Centrale va proceda la centralizarea dosarelor prevăzute la alin. (1) şi (2), în care, în mod întemeiat cererea de restituire în natură a fost respinsă, după care acestea vor fi transmise, evaluatorului sau societăţii de evaluatori desemnate, în vederea întocmirii raportului de evaluare";.
În cauza de faţă s-a parcurs etapa soluţionării notificării de către Primarul municipiului Drobeta Turnu Severin, s-a înregistrat dosarul la C.C.S.D., urmând etapa evaluării imobilelor.
Din analiza probatoriilor aflate la dosarul de fond se reţine că reclamantul a depus la dosarul de notificare actele care atestă dreptul său de proprietate asupra imobilului notificat, fişa imobilului, procesul verbal de preluare în care este descrisă construcţia.
În aceste condiţii, susţinerea C.C.S.D. privind lipsa unor acte doveditoare este neîntemeiată.
În ceea ce priveşte termenul de soluţionare a dosarului, arătăm că din analiza legislaţiei relevante în cauză rezultă că prin Legea nr. 247/2005 nu s-a instituit un termen pentru soluţionarea dosarelor.
Referitor la lipsa unui termen de soluţionare a cererilor din legislaţia naţională aplicabilă, precizăm că potrivit art. ll alin. (2) din Constituţia României tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern, iar dispoziţiile alin. (2) din art. 20 al Constituţiei României obligă la aplicarea prioritară a reglementărilor internaţionale privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte.
România a ratificat Convenţia Europeană a Drepturilor Omului prin Legea nr. 30/1994, astfel că instanţa în faţa căreia se invocă existenţa unei neconcordanţe între legislaţia naţională şi dispoziţiile Convenţiei va aplica cu prioritate prevederile convenţiei.
În baza aceluiaşi temei constituţional, jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului este direct aplicabilă în sistemul român de drept.
În cauza de faţă, omisiunea legiuitorului de a prevedea un termen rezonabil de soluţionare a procedurii se constituie în încălcarea art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, privind procesul echitabil.
În jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului s-a statuat în mod constant că prin nefinalizarea procedurilor administrative şi judiciare într-un termen rezonabil se aduce atingere evidentă art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
În raport de data depunerii cererii şi jurisprudenţa Curţii de la Strasbourg se reţine că a avut loc o încălcare a dreptului la un proces echitabil, prin nesoluţionarea într-un termen rezonabil a cererii de acordare a măsurilor reparatorii, astfel că motivul de recurs este nefondat.
În consecinţă, având în vedere că reclamantul a depus la dosar toate actele necesare evaluării şi că cererea sa trebuia soluţionată într-un termen rezonabil, criticile aduse prin recurs de pârâtă sunt nefondate.
În ceea ce priveşte soluţionarea excepţiilor de către prima instanţă, se constată că dezlegarea dată este legală.
Înalta Curte arată că prin calitate procesuală se înţelege îndreptăţirea de a figura într-un litigiu ca reclamant sau pârât. Calitatea procesuală pasivă presupune existenţa unei identităţi între persoana pârâtului şi cel obligat în acel raport juridic.
În speţă, în raport de obiectul acţiunii, Primarul municipiului Drobeta Turnu Severin nu are calitate procesuală pasivă, întrucât această entitate şi-a îndeplinit obligaţia prevăzută în Legea nr. 247/2005 de a transmite dosarul către C.C.S.D. iar în cadrul etapelor ulterioare privind evaluarea şi emiterea titlului de despăgubire nu mai are nicio obligaţie legală.
În ceea ce priveşte Ministerul de Finanţe, potrivit Legii nr. 247/2007 nu are competenţă nici în procedura de evaluare şi nici în acea a plăţilor. Ministerul de Finanţe nu alocă fonduri pentru efectuarea plăţilor, decât în limita execuţiei bugetare.
Mai precis, bugetul naţional poate cuprinde un capitol pentru despăgubiri dar bugetul se aprobă prin lege şi nu de către M.F.
Împrejurarea că Ministerul de Finanţe era acţionar la Fondul Proprietatea, nu-i conferă calitate procesuală pasivă, în raport de obiectul cauzei şi oricum, un acţionar nu poate fi chemat în judecată în numele unei entităţi.
Referitor la acordarea de penalităţi pe zi de întârziere, critica este nefondată, în raport de prevederile art. 24 din Legea nr. 554/2004 şi complexitatea procedurii de emitere a titlurilor de despăgubire.
De asemenea, soluţia de respingere a cererii de obligare a pârâtei la emiterea titlului de despăgubiri pentru suma de 2.221.496 lei este legală, deoarece aşa cum a explicat prima instanţă, stabilirea cuantumului despăgubirilor este de competenţa exclusivă a C.C.S.D., eventual valoarea stabilită poate fi contestată, după transmiterea raportului de evaluare de către persoana îndreptăţită.
În ceea ce priveşte obligarea A.N.R.P. la plata despăgubirilor, această operaţiune urmează a fi efectuată numai după epuizarea etapei de evaluare şi comunicare a titlului de despăgubire, astfel că în lipsa titlului nu poate fi vorba de refuz nejustificat de a îndeplini o operaţiune administrativă.
Soluţia instanţei de recurs
Având în vedere considerentele acestei decizii, în baza art. 312 C. proc. civ., recursurile urmează a se respinge ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de reclamantul S.R. şi de pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor împotriva sentinţei civile nr. 4733 din 14 iulie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti - secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 iulie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1925/2012. Civil | ICCJ. Decizia nr. 12/2012. Civil. Acţiune în anulare. Recurs → |
|---|
