ICCJ. Decizia nr. 3794/2012. Civil. Legea 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 3794/2012
Dosar nr.1616/44/2009
Şedinţa publică din 28 mai 2012
Deliberând în condiţiile art. 256 C. proc. civ. reţine următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 197 din 24 iunie 2004 pronunţată de Tribunalul Vrancea, în Dosarul nr. 1419/C/2003, s-a admis acţiunea civilă pentru restituirea imobilului formulată de reclamanta T.M. în contradictoriu cu pârâţii SC S.R. SRL Bucureşti şi Primăria comunei Soveja, judeţul Vrancea şi s-a dispus restituirea în natură a suprafeţei de 302 m.p. teren construcţii, situată pe raza staţiunii Soveja, cu vecinii: Nord - teren liber; Est - C.T.V.; Sud - alee şi Vest - teren liber (poligonul ABCD din schiţa anexă la raportul de expertiză).
Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, a declarat apel pârâta SC S.R. SRL Bucureşti, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, iar prin Decizia civilă nr. 147/ A din 28 ianuarie 2005 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi în Dosarul nr. 2623/C/2004 s-a respins ca nefondat apelul declarat.
Împotriva deciziei de apel, în termen legal, a declarat recurs pârâta SC S.R. SRL Bucureşti, considerând-o nelegală, şi prin Decizia civilă nr. 9868 din 29 noiembrie 2006 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, în Dosarul nr. 18753/1/2005, s-a admis recursul formulat, s-a casat Decizia susmenţionată şi s-a trimis cauza pentru rejudecare la aceeaşi instanţă.
In rejudecare, cauza a primit număr de Dosar nr. 504/44/2007, şi prin Decizia civilă nr. 102/ A din 20 mai 2008 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi s-a admis apelul declarat de pârâta SC S.R. SRL Bucureşti; s-a schimbat în parte sentinţa civilă nr. 197 din 24 iunie 2004 a Tribunalului Vrancea, în sensul că s-a constatat că reclamanta T.M. are dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent pentru suprafaţa de 302 m.p. teren; de asemenea, s-au înlăturat din sentinţă dispoziţiile contrare şi s-au menţinut celelalte dispoziţii ale acesteia.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs reclamanta T.M., criticând Decizia dată ca fiind nelegală şi netemeinică, astfel că prin Decizia civilă nr. 4454 din 2 aprilie 2009 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Bucureşti, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, s-a admis recursul declarat de reclamantă împotriva deciziei civile nr. 102/ A din 20 mai 2008 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, s-a casat susmenţionata decizie şi s-a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
În cel de-al doilea ciclu de judecată, cauza a primit nr. de Dosar nr. 1616/44/2009.
Prin Decizia civilă nr. 137/ A din 15 iunie 2011, Curtea de Apel Galaţi, secţia pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, a constatat perimat apelul declarat de pârâta SC S.R. SRL Bucureşti.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a reţinut următoarele:
Prin încheierea din 23 aprilie 2010, Curtea de Apel Galaţi a dispus suspendarea soluţionării cauzei conform art. 155 alin. (1) C. proc. civ., întrucât apelanta SC S.R. SRL Bucureşti nu şi-a îndeplinit obligaţia de a achita onorariul de expertiză în cuantum de 500 lei stabilit prin încheierea din 29 ianuarie 2010, deşi i s-a făcut adresă în acest sens, avându-se în vedere îndrumările obligatorii ale deciziei nr. 4454 din 2 aprilie 2009 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Bucureşti, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, din care rezulta obligativitatea efectuării unei noi expertize în cauză.
La data de 2 august 2010, reclamanta T.M. a formulat o cerere prin care solicita repunerea pe rol a cauzei, instanţa stabilind termen de judecată la data 2 septembrie 2010, dată la care instanţa a respins cererea de repunere pe rol formulată de reclamantă întrucât motivul suspendării subzistă.
La data de 11 mai 2011, reclamanta T.M. a trimis instanţei o cerere prin care solicita repunerea pe rol a cauzei pentru a se constata perimată acţiunea, motiv pentru care s-a acordat termen la data de 15 iunie 2011.
De la data suspendării cauzei, 23 aprilie 2010, şi până la data de 15 iunie 2011, când cauza a fost repusă pe rol pentru perimare, a trecut mai mult de 1 an de zile, astfel că, în temeiul art. 248 C. proc. civ., cauza stând în nelucrare din vina părţilor, s-a constatat perimat apelul formulat.
Împotriva deciziei a declarat recurs SC S.R. SRL întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ.
Prin dezvoltarea motivelor de recurs, se arată că la 10 martie 2010 a fost achitată suma de 500 lei către Biroul de expertiză tehnică de pe lângă Tribunalul Vrancea, prin ordinul de plată nr. 529 din 10 martie 2010, pe care îl anexează cererii de recurs, comunicând acest lucru Curţii de Apel Bucureşti.
Instanţa nu a luat în considerare plata onorariului şi a dispus suspendarea cauzei.
Curtea de Apel Galaţi a apreciat greşit că a intervenit perimarea deoarece prin cererea de repunere pe rol formulată de reclamanta T.M. cursul perimării a fost întrerupt conform art.249 C. proc. civ.
Aşadar, din data de 2 septembrie 2010, când instanţa a respins cererea de repunere pe rol a cauzei formulată de reclamantă şi a menţinut măsura suspendării, a început să curgă un nou termen de un an, fiind irelevant faptul că încheierea nu a fost atacată de recurent.
Înalta Curte, analizând Decizia prin prisma criticilor formulate, reţine caracterul nefondat al recursului pentru argumentele ce succed:
Preliminar, Înalta Curte reţine că în dosarul instanţei superioare de fond nu există dovezi referitoare la depunerea onorariului de expertiză.
Prin încheierea din 23 aprilie 2010, judecata pricinii a fost suspendată conform art. 1551 C. proc. civ., întrucât recurenta nu şi-a îndeplinit obligaţia de plată a onorariului de expertiză în cuantum de 500 lei.
Cererea formulată de reclamantă la 2 august 2010 nu a întrerupt cursul perimării întrucât, prin încheierea de şedinţă de la 2 septembrie 2010, instanţa a respins cererea de repunere pe rol faţă de împrejurarea că motivul suspendării, neachitarea onorariului pentru efectuarea expertizei ordonată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, prin Decizia nr. 4454 din 2 septembrie 2009, dispoziţie obligatorie pentru instanţa de trimitere conform art. 315 alin. (1) C. proc. civ., subzistă.
Simpla cerere de repunere pe rol, fără îndeplinirea obligaţiilor stabilite de instanţa de judecată, nu atrage automat întreruperea cursului perimării în sensul art. 249 C. proc. civ., întrucât nu s-a săvârşit actul de procedură dispus în vederea judecării pricinii.
Aşadar, o pricină „rămâne în nelucrare" în sensul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., dacă nu se săvârşeşte nici un act de procedură care să conducă la judecarea cauzei.
Or, în speţă, pricina nu putea fi judecată în absenţa expertizei dispusă prin Decizia de casare.
Cum termenul de perimare începe să curgă de la data ultimului act de procedură efectuat în cauză, respectiv 23 aprilie 2011, neurmat din culpa părţii de alte acte de procedură necesare pentru judecarea pricinii, în cauză onorariul de expertiză, instanţa de apel a aplicat corect legea procesuală, art. 248 alin. (1) C. proc. civ., atunci când a constatat perimat apelul declarat de SC S.R. SRL.
De precizat că faptul depunerii în recurs a dovezilor referitoare la plata onorariului de expertiză nu înlătură sancţiunea aplicată de instanţa superioară de fond.
Recurenta a invocat şi motivul de recurs prevăzut de pct. 8 al art. 304 C. proc. civ., fără însă a indica care este actul juridic dedus judecăţii interpretat greşit de instanţă, ori al cărui înţeles lămurit şi vădit neîndoielnic în natură să fi fost schimbată. Drept urmare, Înalta Curte constată că motivul de recurs a fost formal indicat, neimpunându-se analiza deciziei din perspectiva acestui motiv de modificare.
Înalta Curte, pentru cele ce preced, va respinge recursul în temeiul dispoziţiilor art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta SC S.R. SRL împotriva deciziei nr. 137/ A din 15 iunie 2011 a Curţii de Apel Galaţi, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 28 mai 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3820/2012. Civil. Acţiune în constatare.... | ICCJ. Decizia nr. 3743/2012. Civil. Conflict de competenţă. Fond → |
|---|
