ICCJ. Decizia nr. 4506/2012. Civil. Conflict de competenţă. Pretentii. Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA a II-a CIVILĂ
Decizia nr. 4506/2012
Dosar nr. 32124/3/2011
Şedinţa Camerei de Consiliu din 13 noiembrie 2012
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj, contestatorul P.F.I., membru al S.C.M.D.R.R. - Filiala Craiova, a formulat acţiune în contradictoriu cu Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale Bucureşti, solicitând instanţei să dispună anularea deciziei de pensie emisă de intimată la 31 decembrie 2010 ca netemeinică şi nelegală şi menţinerea drepturilor de pensie militară de stat stabilită prin decizia din data de 13 aprilie 2009 emisă de intimată, precum şi obligarea acesteia la plata diferenţelor de bani dintre pensia militară şi noua pensie stabilită şi dobânda legală calculată, până la punerea în plată a primei decizii de pensionare.
Prin Sentinţa nr. 3808 din data de 18 martie 2011 pronunţată de Tribunalul Dolj a fost admisă excepţia de necompetenţă materială invocată de către instanţă din oficiu şi s-a dispus declinarea prezentei cauze la Tribunalul Bucureşti, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, reţinându-se că, potrivit art. 156 din Legea nr. 19/2000, cererile îndreptate împotriva C.N.P.A.S. sau împotriva caselor teritoriale de pensii se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul reclamantul, iar celelalte cereri se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul pârâtul.
Tribunalul Bucureşti, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, prin Sentinţa civilă nr. 7810 din 2 octombrie 2012 a admis excepţia necompetenţei teritoriale a instanţei şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, reţinând că, art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 prevede o competenţă teritorială exclusivă, respectiv la domiciliul sau sediul reclamantului, indiferent dacă cererea de chemare în judecată a fost îndreptată împotriva C.N.P.P., a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale, norma fiind una imperativă de la care părţile nu pot deroga.
Înalta Curte constatând că în cauză există un conflict negativ de competenţă în sensul art. 20 alin. (2) C. proc. civ. ivit între cele două instanţe care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, a pronunţat regulatorul de competenţă stabilind competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, pentru următoarele considerente:
Potrivit dispoziţiilor art. 156 din Legea 19/2000, se arată că "cererile îndreptate împotriva CNPAS sau împotriva caselor teritoriale de pensii se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul reclamantul, iar celelalte cereri se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul pârâtul."
În raport de aceste prevederi se apreciază că, contestaţiile împotriva deciziilor de pensii emise de Casa de pensii a Ministerului Apărării Naţionale, a Ministerului Administraţiei şi Internelor şi S.R.I. erau de competenţa instanţei de la sediul pârâtului, iar competenţa aparţinea Tribunalului Bucureşti, potrivit celei de-a doua teze a art. 156.
În momentul de faţă, Legea nr. 19/2000 a fost abrogată începând cu data de 1 ianuarie 2011, conform dispoziţiilor art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010, iar cererea de anulare a deciziei privind recalcularea pensiei a fost formulată la instanţa de la domiciliul reclamantului la data de 3 februarie 2011, după intrarea în vigoare a Legii 263/2010 şi abrogarea expresă a Legii 19/2000.
La intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, competenţa teritorială de soluţionare a cererilor cu privire la deciziile emise de casele teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale a fost modificată, în sensul că cererile în această materie se soluţionează de către instanţa de la domiciliul reclamantului.
În acest context, normele de procedură civilă sunt de imediată aplicare, potrivit dispoziţiilor art. 725 C. proc. civ., iar Legea nr. 19/2000 şi Legea nr. 263/2010 sunt legi speciale, cu privire la normele de procedură, raportate la C. proc. civ., iar când o lege specială care reglementează un anumit domeniu şi care cuprinde şi norme cu privire la competenţă este înlocuită cu o altă lege, care face trimitere la normele de competenţă din legea abrogată se aplică noua lege, competenţa fiind cea stabilită de la data intrării ei în vigoare.
Faţă de textele de lege mai sus-evocate, Înalta Curte constată că Tribunalul Bucureşti, a apreciat în mod corect, referitor la interpretarea, potrivit căreia, şi în cazul în care o lege specială face trimitere la o normă de procedură abrogată, competenţa fiind o normă de procedură, acel text trebuie interpretat că face trimitere la norma specială de procedură din noua lege, care a înlocuit vechea prevedere.
Această soluţie este justificată, faţă de dispoziţiile legale mai sus-evocate şi în raport de obiectul cererii - anularea deciziilor privind recalcularea pensiilor - emise în temeiul Legii nr. 119/2010, şi faţă de aceste considerente, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 noiembrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4505/2012. Civil. Conflict de competenţă. Fond | ICCJ. Decizia nr. 4507/2012. Civil. Conflict de competenţă.... → |
|---|
