ICCJ. Decizia nr. 4536/2012. Civil. Conflict de competenţă. Pretentii. Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 4536/2012
Dosar nr. 5720/3/2012
Şedinţa din camera de consiliu de la 15 iunie 2012
Asupra conflictului negativ de competenţă,
Analizând actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată, formulată la data de 28 februarie 2011 în contradictoriu cu Ministerul Apărării Naţionale, Casa de Pensii a Ministerului Apărării Naţionale şi Casa Sectorială de Pensii din Ministerul Apărării Naţionale, reclamanta C.T. a solicitat anularea Deciziei de pensie nr. 66595 din 21 decembrie 2010, menţinerea drepturilor de pensie stabilite prin Decizia de pensie nr. 43905 din 11 martie 1991.
Prin sentinţa nr. 1555/ LM din 20 iunie 2011, Tribunalul Hunedoara, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu de instanţă şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.
Tribunalul Hunedoara a reţinut că, în materie de competenţă materială, Legea nr. 19/2000 prevede în cuprinsul art. 156 că cererile îndreptate împotriva C.N.P.A.S. sau împotriva caselor teritoriale de pensii se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul reclamanta. Celelalte cereri se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul pârâtul.
În cauză, cererea contestatoarei nu este îndreptată împotriva C.N.P.A.S. sau unei case teritoriale de pensii, astfel că sunt incidente dispoziţiile din teza II a art. 156 din Legea nr. 19/2000.
În aceste condiţii, competenţa de soluţionare a cauzei revine Tribunalului Bucureşti.
Prin sentinţa nr. 3268 din 5 aprilie 2012, Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII a conflicte de muncă şi asigurări sociale, a admis, la rândul său, excepţia de necompetenţă teritorială şi a declinat în favoarea Tribunalului Hunedoara competenţa de soluţionare a cauzei.
Constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a trimis dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Tribunalul Bucureşti a reţinut că, prin Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în vigoare la data sesizării Tribunalului Dolj, competenţa de soluţionare a cererilor îndreptate împotriva C.N.P.P., a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale, aparţine instanţei în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau reşedinţa reclamantului.
Dispoziţiile legii noi de procedură, potrivit prevederilor art. 725 alin. (1) C. proc. civ., se aplică şi proceselor în curs de judecată începute sub legea veche.
Pentru stabilirea competenţei teritoriale prezintă interes legea de procedură în vigoare la data sesizării instanţei, iar în cauză erau aplicabile dispoziţiile Legii nr. 263/2010, care a intrat în vigoare la data de 23 decembrie 2010 şi care a abrogat Legea nr. 19/2000.
Prin urmare, instanţa competentă să soluţioneze cauza este Tribunalul Hunedoara.
Analizând conflictul negativ de competenţă, înalta Curte constată că instanţa competentă să soluţioneze cererea reclamantei este Tribunalul Hunedoara, pentru cele ce se vor arăta în continuare.
Cererea de chemare în judecată, prin care reclamanta a contestat modul de stabilire a pensiei sale, a fost introdusă la data de 28 februarie 2011.
La data introducerii cererii de chemare în judecată, erau în vigoare dispoziţiile Legii nr. 263/2010, care a fost publicată în M. Of. nr. 852 din 201 decembrie 2010 şi care, conform art. 193 alin. (1), a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2011, cu excepţia art. 70 alin. (1), art. 132, 135 şi 194, care intră în vigoare la 3 zile de la data publicării în M. Of. al României.
Legea mai prevede şi faptul că, de la data intrării sale în vigoare, se abrogă, printre altele, Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.
Prin urmare, la data sesizării instanţei de judecată, cererea reclamantei era guvernată în ceea ce priveşte normele de competenţă de dispoziţiile Legii nr. 263/2010.
Or, conform art. 154 din această lege, cererile îndreptate împotriva C.N.P.P., a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul ori sediul reclamantul, celelalte cereri urmând a fi adresate instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul pârâtul.
Cum Casa de Pensii a Ministerului Apărării Naţionale este o casă sectorială de pensii, sunt aplicabile dispoziţiile art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, iar competenţa de soluţionare a cauzei aparţine instanţei de la domiciliul reclamantei, respectiv Tribunalului Hunedoara.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Hunedoara.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 iunie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4535/2012. Civil. Conflict de competenţă.... | ICCJ. Decizia nr. 4549/2012. Civil. Despăgubiri Legea... → |
|---|
