ICCJ. Decizia nr. 5013/2012. Civil
Comentarii |
|
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Alba Iulia la data de 17 august 2011, sub nr. 806/107/2008/a1*, petenta Ș.E. a solicitat învestirea cu formulă executorie a Sentinței nr. 26 din 25 septembrie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosar.
Prin încheierea nr. 31 din 17 august 2011, Curtea de Apel Alba Iulia, secția civilă, a respins cererea formulată.
Instanța a reținut că, prin hotărârea judecătorească a cărei învestire se solicită, Curtea de Apel Alba Iulia, secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice Alba, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Curtea de Apel Alba Iulia, a respins excepția necompetenței materiale invocată de Ministerul Economiei și Finanțelor și a admis acțiunea civilă formulată de reclamanții M.A., C.I., T.I., (...) împotriva pârâților Curtea de Apel Alba Iulia și Ministerul Justiției.
A obligat pârâții Ministerul Justiției și Curtea de Apel Alba Iulia, în solidar, la plata în favoarea reclamanților a despăgubirilor bănești cu titlu de drepturi salariale, reprezentând diferența dintre salariul încasat și cel prevăzut în art. 11 alin. (1) și Anexa 1 lit. A) pct. 6 - 13 din OUG nr. 27/2006, corespunzător funcțiilor exercitate de fiecare, aferente perioadei 10 aprilie 2006 - 25 septembrie 2008 și în continuare, sume ce urmează a fi actualizate cu indicele de inflație începând cu data nașterii dreptului material și până la data plății efective.
A admis acțiunea civilă formulată de reclamantele Ș.E. și B.A. și, în consecință, a obligat aceeași pârâți să plătească reclamantei Ș.E. drepturile bănești cu același titlu aferente perioadei 10 aprilie 2006 - 01 noiembrie 2007, iar reclamantei B.A. aferente perioadei 10 aprilie 2006 - 30 aprilie 2008, în ambele cazuri actualizate cu indicele de inflație, până la data plății efective.
A obligat pârâta Curtea de Apel Alba Iulia să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al fiecărui reclamant și a respins acțiunea civilă formulată de reclamanți împotriva pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor.
Prin încheierea nr. 215/F/CC din 2 octombrie 2008, Curtea de Apel Alba Iulia a admis cererea de îndreptare a erorii materiale formulate de petentul C.V. în cea ce privește Sentința nr. 26 din 25 septembrie 2008, în sensul trecerii prenumelui corect al reclamantului.
Prin încheierea nr. 229/F/CC din 27 noiembrie 2008, Curtea de Apel Alba Iulia a admis cererea formulată de reclamanții petenți și a îndreptat eroarea materială strecurată în Sentința nr. 26 din 25 septembrie 2008 în privința perioadelor de timp pentru care urmează a fi acordate drepturile bănești cuvenite.
Sentința nr. 26 din 25 septembrie 2008 a rămas irevocabilă prin Decizia civilă nr. 673 din 28 mai 2009 a Curții de Apel Alba Iulia , secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, pronunțată în dosar, urmare a respingerii recursurilor declarate de reclamanta Ș.E. și pârâții Curtea de Apel Alba Iulia și Ministerul Justiției. Prin aceeași hotărâre a fost admis și recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției împotriva încheierii nr. 299/F/CC/2008 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia în același dosar, în sensul modificării în tot a încheierii și respingerii cererii reclamanților de îndreptare a erorii materiale strecurată în dispozitivul sentinței cu privire la intervalul de acordare a drepturilor bănești solicitate.
Potrivit art. 374 C. proc. civ., art. 269 alin. (1) C. proc. civ. și art. 376 C. proc. civ., pot fi învestite cu formulă executorie hotărârile judecătorești care nu constituie titlu executoriu.
însă, conform dispozițiilor art. 289 C. muncii, hotărârile pronunțate în fond în această materie sunt definitive și executorii de drept.
Or, în speță, sentința ce se solicită a fi învestită este o hotărâre pronunțată în materia conflictelor de muncă, executorie de drept în conformitate cu prevederile legale enunțate anterior.
împotriva acestei hotărâri, în termen legal a declarat și motivat recurs petenta Ș.E.
Prin motivele de recurs se formulează următoarele critici de nelegalitate, întemeiate pe prevederile art. 3041C. proc. civ. raportat la art. 269,art. 374 și art. 376 C. proc. civ.
în mod greșit instanța a considerat că hotărârile judecătorești pronunțate în materia conflictelor de muncă, executorii de drept, nu se supun învestirii cu formulă executorie.
Oricăror hotărâri judecătorești care au devenit irevocabile le sunt aplicabile dispozițiile art. 376 alin. (1) C. proc. civ. și cele ale art. 374 alin. (1) C. proc. civ.
Este adevărat că art. 289 din Legea nr. 53/2003 acordă dreptul executării hotărârilor de dreptul muncii pronunțate în fond și le califică executorii de drept, dar nu se dispune că acestea ar fi exceptate de la formalitățile legale de executare, în special de la învestirea cu formulă executorie.
Cum legea nu exceptează de la învestire cu formulă executorie hotărârile judecătorești pronunțate în materia conflictelor de muncă, instanța a făcut o greșită aplicare a legii.
Se mai susține că procedura privitoare la învestirea cu formulă executorie, care este necesară pentru a dovedi în fața organului de executare forța juridică a actului supus executării silite, este o noțiune distinctă de caracterul executoriu de drept al unei hotărâri judecătorești pronunțate de instanța de fond.
Analizând hotărârea recurată în limita criticilor formulate prin motivele de recurs, înalta Curte constată că recursul nu este fondat, urmând a fi respins, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 374 C. proc. civ.: "Hotărârea judecătorească sau alt titlu se execută numai dacă este învestit cu formula executorie prevăzută de art. 296 alin. (1), afară de încheierile executorii, de hotărârile executorii provizoriu și de alte hotărâri sau înscrisuri prevăzute de lege, care se execută fără formulă executorie".
Regula care rezultă din cuprinsul normei citate este aceea că, numai după învestirea cu formulă executorie, o hotărâre judecătorească poate fi pusă în executare, această învestire având un caracter prealabil obligatoriu pentru declanșarea procedurii de executare.
Prin excepție însă, așa cum prevăd dispozițiile legale menționate, există hotărâri judecătorești care se pot executa fără învestire prealabilă cu formulă executorie, acestea având, prin voința legiuitorului, un caracter executoriu de drept.
O astfel de hotărâre este cea pronunțată în fond, în materia conflictelor de muncă și care, potrivit art. 289 din Legea nr. 53/2003 este o hotărâre definitivă și executorie de drept.
Cum în cauză, hotărârea a cărei învestire cu formulă executorie se solicită este o hotărâre din categoria celor care, conform art. 289 din Legea nr. 53/2003 are un caracter executoriu de drept, în mod corect Curtea de Apel Alba Iulia a respins cererea reclamantei de învestire cu formulă executorie a acestei sentințe.
Este adevărat că procedura de învestire cu formulă executorie este o noțiune distinctă de caracterul executoriu de drept al unei hotărâri judecătorești însă, așa cum rezultă din cuprinsul art. 374 C. proc. civ., în cazul hotărârilor cărora legea le atribuie caracter executoriu de drept, învestirea cu formulă executorie nu mai este necesară pentru ca acestea să devină executorii.
în consecință, pentru considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., înalta Curte a respins, ca nefondat, recursul declarat.
← ICCJ. Decizia nr. 5039/2012. Civil | ICCJ. Decizia nr. 5015/2012. Civil → |
---|