ICCJ. Decizia nr. 5123/2012. Civil. Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 5123/2012
Dosar nr. 21315/3/2008
Şedinţa publică din 29 iunie 2012
Asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti sub nr. 3575/300/2008, modificată ulterior, reclamantul P.N. a chemat în judecată pe pârâta A.A.I., solicitând instanţei să pronunţe o hotărâre care să ţină loc de contract de vânzare-cumpărare pentru imobilul situat în Bucureşti, sector 2, la preţul de 250.000 euro.
Prin Sentinţa civilă nr. 4687 din 21 mai 2008, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa soluţionării cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, cauza fiind înregistrată sub nr. 21315/3/2008.
La data de 23 septembrie 2008, reclamantul a modificat obiectul acţiunii, în sensul că solicită să se constate intervenită vânzarea cu privire la construcţia situată în Bucureşti, sector 2 şi pronunţarea unei hotărâri care ţine loc de contract de vânzare-cumpărare pentru terenul în suprafaţă de 260 mp situat la aceeaşi adresă. În subsidiar, pentru ipoteza în care nu se va constata intervenită vânzarea construcţiei, a solicitat pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de contract de vânzare-cumpărare şi pentru construcţie.
Prin Sentinţa civilă nr. 1228 din 3 noiembrie 2009, Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, a admis excepţia netimbrării şi a anulat, ca netimbrată, acţiunea reclamantului.
Apelul declarat de reclamant împotriva sentinţei tribunalului a fost respins ca nefondat de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, prin Decizia nr. 330A din 25 mai 2010.
Împotriva deciziei instanţei de apel a declarat recurs reclamantul.
Învestită cu judecarea recursului, Înalta Curte a dispus, prin Încheierea din 15 aprilie 2011, suspendarea judecăţii în baza art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., ca urmare a neprezentării părţilor legal citate.
Cauza a stat în nelucrare până la 3 mai 2012, când instanţa a dispus, din oficiu, repunerea pe rol în vederea discutării perimării, fixând în acest scop termen la data de 29 iunie 2012.
La acest termen, Înalta Curte a reţinut cauza în pronunţare pe excepţia de perimare, care va fi admisă pentru următoarele motive:
Potrivit art. 248 alin. (1) C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de un an, în materie civilă.
Rezultă că, pentru a interveni perimarea în materie civilă, pricina, indiferent de faza procesuală în care se află, trebuie să fi rămas în nelucrare timp de un an şi această lăsare a pricinii în nelucrare să se datoreze culpei părţii.
Astfel spus, perimarea operează cu condiţia ca timp de un an să nu se fi săvârşit în cauză niciun act de procedură în vederea judecării ei, situaţie datorată lipsei de diligenţă a părţii, care nu a acţionat în acest scop, deşi avea posibilitatea să o facă.
Aceasta este şi situaţia în speţă unde, după suspendarea judecării cauzei pe temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., măsură dispusă la termenul din 15 aprilie 2010, părţile au lăsat să treacă un interval de timp mai mare de un an fără să fi săvârşit vreun act de procedură în vederea reluării judecăţii cererii de recurs.
Astfel, din verificarea actelor dosarului reiese că până la data de 15 aprilie 2012, când s-a împlinit termenul de perimare, calculat conform art. 101 alin. (3) C. proc. civ., niciuna din părţi nu a înregistrat cerere de repunere a cauzei pe rol în vederea continuării judecăţii.
Reţinând, aşadar, întrunirea în cauză a condiţiilor perimării, prevăzute de art. 248 alin. (1) C. proc. civ., văzând, totodată, că potrivit aceluiaşi text de lege perimarea operează de drept şi că potrivit art. 252 alin. (1) teza I C. proc. civ. ea se poate constata şi din oficiu de către instanţă, Înalta Curte urmează să constate perimat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimat recursul declarat de reclamantul P.N. împotriva Deciziei nr. 330A din 25 mai 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 29 iunie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5122/2012. Civil. Conflict de muncă.... | ICCJ. Decizia nr. 5120/2012. Civil. Contestaţie decizie de... → |
|---|
