ICCJ. Decizia nr. 5431/2012. Civil
Comentarii |
|
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Baia Mare la 11 aprilie 2012, petentul A.R.F. a solicitat ca, în contradictoriu cu intimata D.D.M. I.I. AG și terțul poprit Spitalul Județean de Urgență Satu Mare, să se dispună suspendarea provizorie a executării silite în dosarul execuțional al B.E.J. R.C., prin suspendarea măsurii popririi înființate, până la soluționarea cererii de suspendare a executării silite formulate în cadrul contestației la executare aflate pe rolul Judecătoriei Baia Mare.
Cererea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 403 alin. (4) și 581 C. proc. civ.
Judecătoria Baia Mare, secția civilă, prin sentința civilă nr. 3765 din 12 aprilie 2012, a declinat competența soluționării cererii de suspendare provizorie a executării silite, formulată de petentul A.R.F., în favoarea Judecătoriei Constanța.
Pentru a pronunța această hotărâre, Judecătoria Baia Mare a reținut că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 400 alin. (1) C. proc. civ., care prevăd competența instanței de executare, iar conform art. 373 alin. (2) C. proc. civ., instanța de executare este instanța în a cărei rază teritorială se efectuează executarea.
Reținând că executarea a început la cererea creditoarei la B.E.J. R.C., din raza Curții de Apel Constanța, Judecătoria Baia Mare, a constatat că instanța de executare este Judecătoria Constanța, în favoarea căreia și-a declinat competența.
Judecătoria Constanța, secția civilă, prin sentința civilă nr. 8524 din 16 mai 2012 a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Judecătoriei Baia Mare, și, constatând ivit conflictul negativ de competență, a dispus înaintarea dosarului la înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea pronunțării unui regulator de competență.
Prin considerentele sentinței menționate, Judecătoria Constanța, a reținut că debitorul A.R.F. are domiciliul în Municipiul Baia Sprie, iar executarea silită se desfășoară prin poprirea veniturilor realizate de debitor, astfel că instanța de executare, în înțelesul art. 373 alin. (2) C. proc. civ., este instanța în circumscripția căreia își are domiciliul debitorul.
Instanța a avut, totodată, în vedere și faptul că sediul executorului judecătoresc se află în Orașul Medgidia, care, contrar celor reținute prin hotărârea de declinare, nu se află în raza teritorială de competență a Judecătoriei Constanța.
Investită la 1 iunie 2012 cu soluționarea conflictului negativ de competență, Curtea, va constata că, în cauză, competența soluționării cererii revine Judecătoriei Baia Mare, pentru considerentele ce succed:
Potrivit dispozițiilor art. 403 C. proc. civ., până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită, instanța competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cauțiune în cuantumul fixat de instanță, în afară de cazul în care legea dispune altfel.
Prin urmare, competența soluționării unei altfel de cereri revine instanței de executare competentă să soluționeze contestația la executare.
Pe rolul Judecătoriei Baia Mare se află înregistrată sub nr. dosar, contestația la executare formulată de contestatorul A.R.F., prin care s-a solicitat anularea formelor de executare silită emise în dosar, în baza titlului executoriu reprezentat de contractul de credit bancar pentru persoane fizice nr. 5556 din 24 septembrie 2007.
Curtea, va reține că, potrivit dispozițiilor art. 373 alin. (2) C. proc. civ., instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se face executarea. Or, în condițiile în care, executarea silită se desfășoară prin poprirea veniturilor realizate de debitorul A.R.F., cu domiciliul în Baia Sprie, la terțul poprit Spitalul Județean de Urgență Satu Mare, instanța de executare este cea în circumscripția căreia își are domiciliul debitorul, conform art. 453 alin. (1) C. proc. civ.
De altfel, sediul B.E.J. R.C. se află în Medgidia, oraș ce nu se află în raza de competență teritorială a Judecătoriei Constanța.
Pentru toate aceste considerente, Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 22 C. proc. civ., a stabilit competența soluționării cererii provizorii de suspendare a executării formulate de petentul A.R.F. în favoarea Judecătoriei Baia Mare.
← ICCJ. Decizia nr. 5410/2012. Civil | ICCJ. Decizia nr. 5453/2012. Civil → |
---|