ICCJ. Decizia nr. 5456/2012. Civil

Prin Sentința civilă nr. 94 din 18 ianuarie 2010, Tribunalul Iași a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Statul Român prin Ministerul Finanțelor și Economiei reprezentat de Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Iași și s-a respins acțiunea introdusă de reclamanta D.M. în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

S-au respins excepțiile lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Consiliul Local Iași, lipsei calității procesuale active a reclamantei, lipsei coparticipării procesuale active și inadmisibilității acțiunii invocate de pârâți și în consecință s-a respins acțiunea formulată de reclamantă.

Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut, în esență, că acțiunea în revendicare este acea acțiune prin care proprietarul neposesor solicită posesorului neproprietar recunoașterea dreptului său de proprietate și restituirea bunului, iar față de dispozițiile art. 1169 C. civil, instanța a constatat că în cauză reclamanta nu și-a dovedit pretențiile.

împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Prin Decizia nr. 109 din 9 iulie 2010 Curtea de Apel Iași, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a respins apelul formulat de reclamantă.

Pentru a decide astfel instanța de apel a reținut, în esență, că în cauză reclamanta nu a răsturnat prin mijloacele de probe specifice acțiunii în revendicare prezumția de proprietate ce operează în favoarea intimatei - pârâte .

împotriva acestei din urmă decizii a declarat recurs reclamanta criticând-o pentru nelegalitate, prevalându-se în drept de dispozițiile art. 304 pct. (9) C. proc. civ.

La termenul de judecată acordat în prezentul dosar din 8 iunie 2011, întrucât niciuna dintre părțile cauzei nu a fost prezentă și nici nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă, s-a dispus suspendarea soluționării recursului în temeiul art. 242 alin. (1) pct. (2) C. proc. civ.

Din oficiu, prin Rezoluția din 2 iulie 2012, înalta Curte, a dispus repunerea cauzei pe rol în vederea discutării perimării, acordând termen în acest sens pentru azi, 19 septembrie 2012.

Analizând cu prioritate această excepție datorită caracterului său peremptoriu, înalta Curte o apreciază ca fiind fondată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 248 alin. (1) C. proc. civ., "orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perima de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an".

Termenul de perimare începe să curgă de la data ultimului act de procedură făcut în cauză, iar cauzele de întrerupere și suspendare a acestui termen sunt prevăzute de art. 249 și 250 C. proc. civ.

Perimarea este o sancțiune procesuală care se bazează pe prezumția de desistare a părții de la cererea făcută, dedusă din faptul nestăruinței vreme îndelungată în judecată, fiind reglementată ca o excepție dirimantă, întrucât scopul admiterii sale este stingerea procesului în faza în care acesta se află.

Pentru a interveni însă perimarea, este necesar să se constate că lăsarea în nelucrare a procesului se datorează culpei părții, existând în acest sens o prezumție simplă de culpă, dedusă din lipsa de stăruință în judecată în intervalul de timp reglementat de lege.

în acest caz, de la data când a intervenit suspendarea (8 iunie 2011) și până la data repunerii pe rol din oficiu (2 iulie 2012), cursul perimării nu a fost întrerupt, dosarul fiind lăsat în nelucrare.

înalta Curte va constata că, în speță, cererea de recurs formulată de recurenta reclamanta D.C.M. a rămas în nelucrare timp de mai mult de 1 an din vina părții, astfel că sunt întrunite condițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., operând sancțiunea perimării de drept.

în consecință, Curtea a constatat ca fiind perimat recursul declarat de acesta.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 5456/2012. Civil