ICCJ. Decizia nr. 5455/2012. Civil
| Comentarii |
|
Prin cererea de chemare în judecată, formulată la data de 22 aprilie 2002, reclamanții H.I. și R.F. au formulat o contestație împotriva Dispozițiilor nr. 167 din 11 februarie 2002, emisă de S.C. M. S.A. Câmpulung și nr. 3849 din 26 martie 2002, emisă de A.P.A.P.S., prin care li s-a respins notificarea pentru restituirea în natură a unui teren de 1.400 m.p., situat în Câmpulung, B-dul I.M. nr. 109.
După parcurgerea mai multor cicluri procesuale, prin Decizia nr. 5665 din 8 octombrie 2008, înalta Curte de Casație și Justiție, ca urmare a admiterii recursului declarat de S.C. M. S.A. și casării Deciziei civile nr. 15/A din 29 ianuarie 2008 a Curții de Apel Pitești, a trimis cauza spre rejudecare aceleiași curți de apel.
După rejudecare, prin Decizia nr. 98/A din 28 iunie 2010, Curtea de Apel Pitești, secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie, a admis apelul declarat de reclamanți împotriva Sentinței civile nr. 80 din 26 februarie 2003 a Tribunalului Argeș, pe care a schimbat-o în parte, în sensul că a admis contestația și a obligat intimata S.C. M. S.A. să restituie în natură reclamanților suprafața de 1.111,93 m.p. teren.
Totodată, a constatat îndreptățirea reclamanților la plata despăgubirilor în sumă de 15.450 lei.
împotriva acestei decizii a declarat recurs S.A. M. S.A, invocând dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ.
Recursul declarat este perimat, pentru cele ce se vor arăta în continuare.
La termenul din 11 mai 2011, înalta Curte de Casație și Justiție a dispus suspendarea judecății, în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., având în vedere că nici una dintre părți nu s-a prezentat la strigarea pricinii și nu a solicitat judecata în lipsă.
La data de 30 mai 2011, cauza a fost repusă pe rol, din oficiu, în vederea perimării.
Față de această situație, înalta Curte constată că potrivit dispozițiilor art. 248 C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perima de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an.
Termenul de perimare începe să curgă de la data ultimului act de procedură făcut în cauză, iar cauzele de întrerupere și suspendare a cursului perimării sunt prevăzute de art. 249 și 250 C. proc. civ.
Deoarece procesul a rămas în nelucrare mai mult de un an de la data suspendării, timp în care nu s-a îndeplinit nici un act de procedură în vederea judecării recursului și observând și faptul că nu a operat nici unul dintre motivele de întrerupere a perimării, înalta Curte a constatat perimat recursul declarat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5456/2012. Civil | ICCJ. Decizia nr. 5451/2012. Civil → |
|---|
