ICCJ. Decizia nr. 5525/2012. Civil. Legea 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 5525/2012
Dosar nr. 1521/118/2006
Şedinţa publică din 20 septembrie 2012
Deliberând, în condiţiile art. 256 C. proc. civ., asupra cauzei civile de fată, a reţinut următoarele:
1. Hotărârea instanţei de apel
Prin decizia nr. 411 C din 19 octombrie 2011, Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă, a respins ca nefondate apelurile declarate de reclamanţii G.G., SC H.A. SA, B.C. şi intervenienta S.G. împotriva sentinţei civile nr. 1393 din 24 noiembrie 2008 pronunţată de Tribunalul Constanţa.
Pentru a decide astfel, instanţa de apel a reţinut, în esenţă, faptul că instanţa de fond a aplicat corect dispoziţiile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001.
Terenul fostă proprietate a autorului reclamanţilor era situat, la data preluării de către stat, în extravilanul municipiului Constanţa.
Această situaţie s-a menţinut şi la nivelul anului 2001 la data notificării, aspect care rezultă din înscrisurile depuse la dosar, precum şi din raportul de expertiză topografică efectuată în apel. Expertul a arătat în mod expres că la momentul preluării, în anul 1946, loturile AA şi BB din proprietatea M. făceau parte din extravilanul municipiului Constanţa.
Acelaşi lucru rezultă din suplimentul la expertiză efectuată pentru a lămuri problema poziţionării terenului la momentul notificării.
Loturile de teren la care s-a referit apelanta intervenienta S.G. nu au făcut obiectul prezentului dosar, ci au fost solicitate într-o altă cauză.
Terenul ce a aparţinut autorului reclamanţilor şi intervenientei se afla în extravilanul localităţii la data preluării de către stat, precum şi la data notificării, iar terenurile preluate prin aplicarea Legii reformei agrare nr. 187/1945 intră în domeniul de reglementare al Legii nr. 18/1991.
2. Recursul
2.1. Motive
Intervenienta S.G. a declarat recurs prin care a formulat următoarele critici:
Instanţa de apel a dat o interpretare greşită art. 8 din Legea nr. 10/2001 şi nu a luat în calcul toate probele administrate în cauză.
Din rapoartele de expertiză efectuate în cauză rezultă că la momentul notificării lotul CC, lotul DD şi lotul EE fac parte parţial din intravilanul municipiului Constanţa. De asemenea, la data notificării parcelele XX, YY, ZZ, VV şi TT se situau în intravilanul municipiului Constanţa. Toate parcelele fac parte din zona M. Constanta.
Deşi intervenienta a solicitat comunicarea răspunsului expertului, în ceea ce priveşte identificarea lotului FF, în vederea formulării eventualelor obiecţiuni, instanţa de apel în mod greşit a reţinut că raportul a fost comunicat.
În cauză este aplicabilă Legea nr. 10/2001.
2.2. Analiza recursului
Recursul nu este întemeiat şi va fi respins pentru următoarele considerente:
Prin notificare s-a solicitat restituirea în natură a terenului în suprafaţă de 104 ha compus din parcela nr. RR şi parte din parcela nr. SS situat în Constanţa, cartierul A.
Prin cerere depusă la termenul din 10 noiembrie 2006, „în condiţiile art. 132 alin. (2) C. proc. civ.";, reclamanţii au solicitat restituirea unui teren în suprafaţă de 250 ha.
În raportul de expertiză efectuat în primă instanţă s-a reţinut că, la momentul preluării, terenul făcea parte din extravilanul municipiului Constanţa.
În apel s-a făcut un supliment de expertiză care a concluzionat că şi la momentul notificării cele două loturi făceau parte din extravilanul municipiului Constanţa.
Conform art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, în forma în vigoare la data înregistrării notificării formulate de către reclamanţi, nu intră sub incidenţa prezentei legi terenurile al căror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, şi prin Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997.
În aplicarea Legii nr. 10/2001 în forma iniţială, prin pct. 8.1. din Normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 498/2003 s-a stabilit că restituirea în natură a terenurilor (inclusiv cele arabile) aflate în intravilanul localităţilor intră sub incidenţa procedurilor prevăzute de lege, dacă terenul respectiv este disponibil (deci nu este ocupat de construcţii ale terţilor ori pe terenul respectiv nu au fost puse în posesie în mod legal, până la apariţia legii, persoane cărora li s-a constituit drept de proprietate în temeiul legilor anterioare).
Prin urmare, şi la nivelului anului 2001, pentru terenurile situate în extravilanul localităţilor trebuia urmată procedura Legii nr. 18/1991.
La data învestirii primei instanţe, 11 august 2006, art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 avea următorul conţinut: nu intră sub incidenţa prezentei legi terenurile situate în extravilanul localităţilor la data preluării abuzive sau la data notificării, precum şi cele al căror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi prin Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare.
La rândul său, pct. 8.1. din Normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 250/2007 prevede că nu fac obiectul legii terenurile situate în extravilanul localităţilor (inclusiv terenurile aflate în extravilanul localităţilor şi evidenţiate în patrimoniul unor societăţi comerciale), indiferent că aveau această situare la data preluării abuzive sau la data notificării, şi nici terenurile al căror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi prin Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare.
Cum, în speţă, conform părerii experţilor, terenul în litigiu, respectiv lotul nr. AA, parţial, şi lotul nr. BB era situat în extravilanul localităţii atât la momentul preluării, cât şi la momentul notificării, ambele instanţe de fond au făcut aplicarea corectă a dispoziţiilor art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001.
Împrejurarea că, potrivit recurentei, instanţa de apel nu ar fi observat că parcelele XX, YY, ZZ, VV şi TT sunt în intravilan, nu este de natură să atragă nelegalitatea hotărârii recurate, câtă vreme din cererile de învestire a primei instanţe nu rezultă că şi aceste suprafeţe de teren ar fi format obiect de analiză în prezentul litigiu.
Astfel, prin nota de probatorii depusă de către reclamanţi şi intervenientă la 13 aprilie 2007 s-a solicitat efectuarea unei expertize topo-cadastrale având ca obiectiv identificarea terenului în suprafaţă de 104 ha compus din parcela nr. RR şi parcela nr. SS, parţial. Obiectiunile depuse la raportul de expertiză nu fac referire la alte suprafeţe de teren. Pe cale de consecinţă, instanţele s-au pronunţat, în respectarea principiului disponibilităţii, doar cu privire la obiectul dedus judecăţii de către contestatori şi intervenientă.
În fine, faptul că instanţa de apel nu i-ar fi comunicat recurentei răspunsul depus de expert nu este de natură să-i fi provocat acesteia o vătămare procesuală câtă vreme după depunerea raportului au fost acordate mai multe termene de judecată. Drept urmare, nu sunt întrunite cerinţele art. 304 pct. 5 C. proc. civ.
Având în vedere cele mai sus arătate, criticile formulate nu întrunesc cerinţele art. 304 pct. 9 C. proc. civ., motiv pentru care, în temeiul art. 312 alin. (3) C. proc. civ. recursul va fi respins ca nefondat, cu consecinţa rămânerii irevocabile a hotărârii atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de intervenientă S.G. împotriva deciziei nr. 411 C din 19 octombrie 2011 a Curţii de Apel Constanţa, secţia I civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 septembrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5523/2012. Civil. Conflict de competenţă.... | ICCJ. Decizia nr. 5526/2012. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
|---|
