ICCJ. Decizia nr. 7360/2012. Civil. Revendicare. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 7360/2012
Dosar nr. 4785/40/2007*
Şedinţa publică din 29 noiembrie 2012
Deliberând, în condiţiile art. 256 C. proc. civ., asupra cauzei civile de faţă, a reţinut următoarele:
1. Hotărârea instanţei de apel
Prin Decizia civilă nr. 12 din 23 februarie 2012, Curtea de Apel Suceava, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a admis apelul declarat de pârâta-reclamantă S.C. V. S.R.L. Botoşani împotriva Sentinţei nr. 842 din 25 iunie 2009 pronunţată de Tribunalul Botoşani, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal. A schimbat, în parte, sentinţa apelantă, în sensul că a obligat pe pârâta S.C. V. S.R.L. Botoşani să plătească reclamantei S.C.M.U. Botoşani suma de 16.201,30 euro - în echivalent RON la cursul oficial al BNR din ziua plăţii - reprezentând fructe civile calculate sub formă de chirie medie aferentă spaţiului în litigiu pentru perioada 19 octombrie 2004 - 19 octombrie 2007.
A obligat pe reclamanta S.C.M.U. Botoşani să restituire pârâtei S.C. V. S.R.L. Botoşani, suma de 80.179 RON - fără TVA - reprezentând actualizarea, funcţie de indicele de inflaţie, a preţului plătit de 2.334,05 RON - fără TVA - pentru imobilul în litigiu.
A obligat pe pârâta S.C. V. S.R.L. Botoşani să plătească reclamantei S.C.M.U. Botoşani suma de 79,44 RON - cheltuieli de judecată, după compensare, calculate din toate ciclurile procesuale.
A menţinut restul dispoziţiilor sentinţei atacate, care nu sunt contrare deciziei.
Pentru a decide astfel, instanţa de apel a reţinut că, prin Contractul de vânzare-cumpărare din 9 octombrie 1995, reclamanta S.C.M.U. Botoşani i-a vândut pârâtei S.C. V. S.R.L. Botoşani un spaţiu comercial în suprafaţă de 65,60 mp situat în Botoşani, preţul achitat fiind de 23.345.000 RON.
Prin Sentinţa nr. 397 din 21 iunie 2005 a Tribunalului Botoşani, rămasă irevocabilă prin Decizia nr. 2115 din 1 iunie 2007 a Înaltei Curte de Casaţie şi Justiţie, a fost anulat contractul de vânzare-cumpărare menţionat, părţile fiind repuse în situaţia anterioară. Prin Adresa nr. 45.2 VII/2007, reclamanta i-a solicitat pârâtei să-i predea spaţiul comercial însă aceasta a refuzat în mod nejustificat să se conformeze.
Această situaţie a condus la promovarea litigiului de faţă având ca obiect revendicarea spaţiului din litigiu precum şi restituirea reciprocă a sumelor cuvenite cu titlu de daune, respectiv plata de către pârâtă a fructelor civile raportate la contravaloarea chiriei practicate în zonă, pentru perioada de 3 ani anterioară promovării acţiunii, respectiv 19 octombrie 2004 - 19 octombrie 2007 şi, corelativ, restituirea de către reclamantă pârâtei a preţului încasat, actualizat la zi, pretenţie formulată prin cererea reconvenţională.
Iniţial, Tribunalul Botoşani, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a admis în parte atât acţiunea cât şi cererea reconvenţională, obligând pârâta să-i lase reclamantei în deplină proprietate şi liniştită posesie spaţiul din litigiu şi să-i plătească suma de 35.424 Euro în echivalent în RON la data plăţii calculată la valoarea de 15 Euro/mp/lună.
Totodată, a obligat reclamanta să-i plătească pârâtei suma de 728.541.422 RON reprezentând preţul de 23.345.000 RON actualizat în raport de rata inflaţiei comunicată de Institutul Naţional de Statistică.
Apelul declarat de pârâta S.C. V. S.R.L. a fost admis prin Decizia nr. 9 din 18 februarie 2010 a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, sentinţa schimbată în parte, doar cu privire la câtimea fructelor civile, respectiv suma de 7.084 Euro la cursul de schimb din data plăţii, în loc de 3.524 Euro.
În fond după casare, statuând asupra necesităţii stabilirii corecte a fructelor civile, pe baza unei noi expertize de specialitate, instanţa de apel a reţinut că expertul contabil B.R. a calculat o medie a chiriilor practicate în zonă şi a stabilit că fructele civile cuvenite reclamantei în perioada de referinţă 19 octombrie 2004 - 19 octombrie 2007 se ridică la suma de 16.201,30 Euro. Opinia diferită a expertului asistent G.A. propus de reclamanta S.C.M.U. Botoşani, care a calculat fructele civile menţionate la suma de 9.699,146 Euro, nu a putut fi luată în considerare, întrucât această sumă a fost calculată pe baza chiriilor practicate în Incubatorul de Afaceri al mun. Botoşani, conform Hotărârii Consiliului Local Botoşani şi chiriilor practicate de S.C. L. S.A. - administratorul imobilelor aflate în patrimoniul privat al Consiliului Local Botoşani, imobile concesionate, întrucât aceste chirii nu sunt folosite în tranzacţiile particulare ci vizează patrimoniul privat al statului. La stabilirea cuantumului fructelor civile, expertul a avut în vedere şi faptul că, deşi amplasat într-o zonă centrală, spaţiul comercial din litigiu lasă de dorit în ceea ce priveşte vadul comercial, întrucât intrarea se află în spatele blocului la parterul căruia este amplasat, nu are grup sanitar propriu, este într-o stare de degradare ce necesită noi investiţii, aşa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar, inclusiv procesul-verbal de cercetare la faţa locului.
În ceea ce priveşte motivul de apel privind reactualizarea preţului achitat reclamantei de către pârâtă, Curtea a apreciat că este întemeiat, în apel putându-se cere dobânzi, rate, venituri ajunse la termen şi orice alte despăgubiri ivite după darea hotărârii primei instanţe.
2. Recursurile
2.1. Motive
Ambele părţi au declarat recurs împotriva acestei hotărâri.
Criticile formulate de către reclamanta S.C.M.U. Botoşani vizează următoarele aspecte:
Instanţa a depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti prin faptul că nu a respectat autoritatea de lucru judecat a deciziei de casare privind obiectivele expertizei. În aceste condiţii, nu se mai putea dispune reactualizarea sumelor cerute de pârâtă pentru că recursul acesteia a fost anulat, dispoziţiile art. 294 alin. (2) C. proc. civ. nefiind aplicabile în cauză faţă de limitele casării cu trimitere.
Instanţa a nesocotit prevederile art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ. pentru că a interpretat greşit actele şi probele deduse judecăţii, ceea ce a dus la schimbarea naturii şi înţelesului obiectiv al probelor administrate.
Din actele de asociere şi adiţionale încheiate între părţi rezulta că întregul spaţiu de 107 mp reprezintă un spaţiu comercial unic şi nu două spaţii comerciale separate.
Deşi probele administrate în cauză erau lămuritoare expertul a întocmit o expertiză incompletă, bazată pe date puţine şi incomplete, lipsite de adevăr.
Instanţa nu a aprobat cererea reclamantei de audiere a doi martori pentru a dovedi activitatea ce s-a desfăşurat în spaţiul în litigiu.
În mod greşit a fost făcută compensarea cheltuielilor de judecată ale părţilor, suma ce trebuie achitată de pârâtă, cu titlu de cheltuieli de judecată fiind de 9.400 RON.
Pârâta S.C. V. S.R.L. Botoşani a criticat decizia arătând că în mod greşit au fost obligaţi la plata sumei de 16.201,30 Euro reprezentând fructe civile pentru perioada 19 octombrie 2004 - 19 octombrie 2007. Prin Sentinţa civilă nr. 397/2005 prin care s-a anulat contractul de vânzare-cumpărare dintre părţi s-a dispus şi repunerea părţilor în situaţia anterioară.
Pârâta nu poate să restituie spaţiul atâta timp cât reclamanta nu îi achită preţul plătit actualizat, pentru că doar în acest fel se realizează repunerea părţilor în situaţia anterioară.
Cuantumul chiriei a fost stabilit greşit prin raportul de expertiză, experta neţinând cont de faptul că societatea avea activitatea suspendată şi nu realiza nici un profit.
2.2. Analiza recursurilor
Recursurile nu sunt întemeiate şi vor fi respinse pentru următoarele considerente:
Cât priveşte recursul declarat de către reclamantă, este de precizat faptul că instanţa de apel, rejudecând apelul după casarea cu trimitere, a ţinut cont de cele prescrise de instanţa de recurs în privinţa probelor ce trebuiau administrate, fără să nesocotească dispoziţiile art. 315 alin. (1) C. proc. civ. deoarece s-a dispus efectuarea unei expertize contabile cu obiectivele impuse de instanţa de casare.
Pe de altă parte, s-a apreciat în mod corect, în aplicarea prevederilor art. 294 alin. (2) C. proc. civ., că, de vreme ce în apel se pot cere despăgubiri ivite după darea hotărârii primei instanţe, intră în această categorie reactualizarea cu indicele de inflaţie a sumelor acordate prin sentinţă. Procedând astfel, nu se poate considera că instanţa de apel a depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti, aşa cum susţine recurenta.
Aspectele privitoare la modul de efectuare a expertizei şi la eventuala greşită apreciere a probelor de către instanţa de apel vizează netemeinicia hotărârii, de neanalizat în recurs, faţă de limitele impuse prin art. 304 C. proc. civ. care îngăduie ca hotărârea să fie casată sau modificată numai pentru aspecte de nelegalitate.
În fine, nu este întemeiată nici critica formulată de către reclamantă privitoare la cuantumul sumei ce i se datorează cu titlu de cheltuieli de judecată în urma compensării. De vreme ce nu s-a invocat faptul că instanţa de apel ar fi făcut compensarea în baza altui text de lege decât art. 276 C. proc. civ., şi, eventual, potrivit altor criterii, nu poate fi reţinut vreun motiv de nelegalitate a hotărârii.
Nici criticile aduse deciziei de către pârâtă nu sunt întemeiate.
Astfel, împrejurarea că prin Sentinţa civilă nr. 397/2005 a fost anulat contractul de vânzare-cumpărare încheiat de părţi asupra spaţiului în litigiu şi s-a dispus repunerea părţilor în situaţia anterioară, nu înseamnă că, atâta timp cât foloseşte spaţiul aparţinând reclamantei, pârâta nu trebuie să-i achite acesteia sumele cuvenite cu titlu de chirie.
Faptul că, aşa cum susţine pârâta, o dovadă a culpei reclamantei este că nu a cerut punerea în executare silită a acestei hotărâri, nu înseamnă că pârâta este lipsită de culpă prin neexecutarea de bună voie a sentinţei. De vreme ce reclamanta nu a redobândit posesia spaţiului în privinţa căruia a încheiat cu pârâta contractul de vânzare-cumpărare anulat ulterior, pârâta îi datorează despăgubiri fiind lipsit de relevanţă că activitatea societăţii este sau nu suspendată.
Aspectele privitoare la modul eronat în care, în opinia recurentei pârâte, s-ar fi întocmit raportul de expertiză vizează chestiuni de netemeinicie a hotărârii care nu pot fi verificate în recurs.
Având în vedere cele mai sus arătate, în temeiul art. 312 alin. (3) C. proc. civ. vor fi respinse ca nefondate ambele recursuri.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondate recursurile declarate de reclamanta S.C.M.U. Botoşani şi de pârâta S.C. V. S.R.L. Botoşani împotriva Deciziei civile nr. 12 din 23 februarie 2012 a Curţii de Apel Suceava, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 29 noiembrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7356/2012. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 381/2012. Civil. Acţiune în anularea... → |
|---|
