ICCJ. Decizia nr. 7416/2012. Civil
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 7416/2012
Dosar nr. 32810/3/2011
Şedinţa publică din 4 decembrie 2012
Asupra conflictului de competenţă constată următoarele
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj la data de 04 februarie 2011, sub nr. 5545/63/2011 contestatoarea S.N. în contradictoriu cu intimata Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Administraţiei şi Internelor, a solicitat instanţei anularea deciziei nr. 142399 din 27 decembrie 2010, obligarea intimatei la menţinerea drepturilor de pensie stabilite prin decizia nr. 142399 din 09 decembrie 2005, la plata diferenţelor de drepturi de pensie stabilite conform Legii nr. 179/2004, la plata dobânzii legale aferente sumelor reprezentând diferenţa dintre pensia de serviciu aflată în plată în luna decembrie 2010 şi pensia recalculată conform Legii nr. 119/2010.
Prin sentinţa civilă nr. 3829 din 21 martie 2011, Tribunalul Dolj a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, pe rolul secţiei a VlII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în temeiul dispoziţiilor art. 156 din Legea nr. 19/2000.
După declinare, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VlII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, iar la termenul de judecată din data de 10 septembrie 2012, instanţa, din oficiu, a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Bucureşti.
Prin sentinţa civilă nr. 6854 din 10 septembrie 2012, Tribunalul Bucureşti, secţia a VlII-a, conflicte de muncă şi asigurări sociale a admis excepţia necompetenţei teritoriale. A declinat competenţa în favoarea Tribunalului Dolj. A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a trimis
cauza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului.
S-a constatat că art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, act normativ în vigoare la data sesizării Tribunalului Dolj, reglementează din punct de vedere teritorial competenţa de soluţionare a cererilor îndreptate împotriva C.N.P.P., a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale, aceasta aparţinând instanţei în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau reşedinţa reclamantului. Totodată, potrivit art. 156, prevederile prezentei legi, referitoare la jurisdicţia asigurărilor sociale, se completează cu dispoziţiile C. proc. civ. şi ale Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 725 alin. (1) C. proc. civ. prevede că dispoziţiile legii noi de procedură se aplică, din momentul intrării ei în vigoare, şi proceselor în curs de judecată începute sub legea veche, iar procesele în curs de judecată la data schimbării competenţei instanţelor legal investite vor continua să fie judecate de acele instanţe, potrivit alin. (2). Dispoziţiile C. proc. civ. constituie procedura de drept comun în materie civilă, aplicându-se şi în materiile prevăzute de alte legi, în măsura în care acestea nu cuprind dispoziţii potrivnice, potrivit art. 721 C. proc. civ.
S-a reţinut că pentru stabilirea competenţei teritoriale prezintă interes legea de procedură în vigoare la momentul sesizării instanţei, aceasta fiind legea nouă, nr. 263/2010, intrată în vigoare la data de 23 decembrie 2010, care a modificat norma de competenţă reglementată prin art. 156 din Legea nr. 19/2000, lege care de altfel a fost abrogată odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010.
În consecinţă, în baza art. 158 şi următoarele C. proc. civ., raportat la art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, instanţa a constatat că aparţine Tribunalului Dolj, în circumscripţia căruia se află domiciliul reclamantului, competenţa de soluţionare a cererii formulate în contradictoriu cu casa sectorială de pensii, motiv pentru care a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea acestei instanţe.
Regulatorul de competenţă urmează a fi pronunţat în favoarea Tribunalului Dolj, în considerarea argumentelor ce succed:
Cererea dedusă judecăţii are natura unei contestaţii împotriva deciziei de recalculare a pensiei în baza Legii nr. 119/2010, emisă de Ministerul Administraţiei şi Internelor.
Decizia contestată a fost emisă la data de 27 decembrie 2010, iar sesizarea instanţei s-a făcut la data de 04 februarie 2011.
În stabilirea instanţei competentă teritorial sa soluţioneze prezenta cauză, trebuie avute în vedere dispoziţiile legale în vigoare la momentul introducerii acţiunii şi nu la momentul emiterii deciziei de recalculare a pensiei.
La data sesizării instanţei, respectiv 4 februarie 2011, erau în vigoare prevederile art. 154 din Legea nr. 263/2010, care abrogase Legea nr. 19/2000, conform cărora „(1) Cererile îndreptate împotriva C.N.P.P., a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul reclamantul.
(2) Celelalte cereri se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul pârâtul" .
Trimiterea din art. 7 al Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor la Legea nr. 19/2000 nu poate ultraactiva dispoziţiile acesteia din urmă în lipsa unor prevederi exprese, atât timp cât la data sesizării instanţei era abrogată prin Legea nr. 263/2010, care o înlocuia astfel.
În considerarea celor ce preced, având în vedere că reclamantul are domiciliul în judeţul Dolj, competenţa soluţionării acţiunii formulată de acesta revine Tribunalului Dolj.
ÎNALTA CURTE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, secţia conflicte de munca şi asigurări sociale.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 4 decembrie 2012.
← ICCJ. Decizia nr. 7417/2012. Civil | ICCJ. Decizia nr. 7405/2012. Civil → |
---|