ICCJ. Decizia nr. 7458/2012. Civil
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 7458/2012
Dosar nr. 4082/187/2010
Şedinţa din camera de consiliu de la 5 decembrie 2012
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin acţiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Beiuş la data de 29 decembrie 2010, reclamanţii R.F. şi P.D.R. în contradictoriu cu pârâţii B.M. şi B.Z., au solicitat instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună anularea numărului cadastral înscris în C.F. S. şi a documentaţiei cadastrale avizată de O.C.P.I. B. la 27 ianuarie 2009, obligarea pârâtului la întocmirea unei noi documentaţii corespunzătoare modului de amplasare a imobilelor înscrise în C.F. S.; cu cheltuieli de judecată.
Prin sentinţa nr. 986 din 07 iunie 2012 a Judecătoriei Beiuş a fost declinat în favoarea Curţii de Apel Oradea capătul de cerere din acţiunea formulată de reclamanţii R.F. şi P.D.R. în contradictoriu cu pârâţii B.M., B.Z. şi O.P.M. SRL privind anularea numărului cadastral înscris în C.F. S. şi a documentaţiei cadastrale avizată de O.C.P.I. B. la 27 ianurie 2009.
Instanţa a reţinut că, faţă de obiectul acţiunii, respectiv anularea numărului cadastral şi a documentaţiei cadastrale, raportat la certificatul de atestare a dreptului de proprietate eliberat în baza H.G. nr. 834/1991, care este un act administrativ emis în baza documentaţiei cadastrale, competenţa de soluţionare aparţine secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Oradea.
Prin seninţa nr. 309/CA/2012PI din 3 octombrie 2012, Curtea de Apei Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia de necompetenţă materială a aceS. instanţe, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Beiuş şi, constatând ivit un conflict negativ de competenţă, a înaintat dosarul instanţei supreme pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa a reţinut următoarele:
Conform art. 52 din Legea nr. 7/1996, „ (1) în cazul în care o carte funciară urmează a fi întocmită ori completată prin înscrierea unui imobil care nu a fost cuprins în nici o altă carte funciară, precum şi în cazul în care o carte funciară a fost distrusă, pierdută ori a devenit nefolosibilă, în tot sau în parte, din diferite cauze, întocmirea, completarea şi reconstituirea, după caz, se face de către registratorul de la biroul teritorial, la cerere sau din oficiu, cu acordul celor interesaţi, pe baza unei încheieri. În acest scop se folosesc toate înscrisurile şi documentaţiile tehnice existente, privitoare la imobilele în cauză, precum şi situaţia dreptului de proprietate. (2) încheierea poate fi atacată, după caz, în condiţiile art. 50 alin. (2)", iar acest din urmă text de lege, împreună cu art. 50 alin. (21), arată că instanţa competentă să judece este judecătoria.
Analizând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată următoarele:
Potrivit art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004, a contenciosului administrativ, prin act administrativ în accepţiunea aceS.a se înţelege actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice; sunt asimilate actelor administrative, în sensul prezentei legi, şi contractele încheiate de autorităţile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achiziţiile publice; prin legi speciale pot fi prevăzute şi alte categorii de contracte administrative supuse competenţei instanţelor de contencios administrativ.
Prin documentaţie tehnică necesară realizării cărţii funciare şi publicităţii imobiliare în sensul Normelor metodologice privind procedurile de avizare, contractare, plată şi desemnare a persoanelor fizice sau juridice autorizate să execute documentaţii tehnice necesare realizării cărţii funciare şi publicităţii imobiliare aprobate prin Ordinul Ministrului administraţiei Publice nr. 61/2002 se înţelege ansamblul de lucrări rezultate din măsurători şi calcule prin care se realizează identificarea, înregistrarea, reprezentarea pe schiţe sau planuri cadastrale a bunurilor imobile (parcele de teren cu sau iară construcţii), indiferent de destinaţia lor şi de proprietar.
Realizarea documentaţiei necesare înscrierii în cartea funciara are ca finalitate recepţia cadastrală şi înscrierea documentaţiei în cartea funciară.
În cauză este irelevant faptul că dreptul de proprietate asupra imobilului a fost dobândit printr-un act administrativ, H.G. nr. 834/1991, deoarece nu acest act administrativ este atacat prin prezenta acţiune, ci înscrierea din cartea funciară, mai precis documentaţia cadastrală, care conform susţinerilor reclamanţilor, nu ar corespunde cu situaţia faptică, astfel că devin aplicabile prevederile art. 52 alin. (2) coroborat cu art. 50 alin. (21) din Legea nr. 7/1996, care prevăd competenţa specializată a judecătoriei în acest tip de litigii.
Prin urmare, documentaţia cadastrală a cărei nulitate se solicită a fi constatată în cauza de faţă nu reprezintă un act administrativ în accepţiunea
Legii contenciosului administrativ, astfel că, competenţa de soluţionare a cauzei nu aparţine instanţei de contencios administrativ, ci instanţei de drept comun cu plenitudine de jurisdicţie, respectiv, în speţă, Judecătoriei Beiuş.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Beiuş.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 5 decembrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7459/2012. Civil. Conflict de competenţă. Fond | ICCJ. Decizia nr. 7438/2012. Civil. Obligaţie de a face.... → |
|---|
