ICCJ. Decizia nr. 798/2012. Civil. Expropriere. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 798/2012
Dosar nr.451/117/2008
Şedinţa publică din 09 februarie 2012
Deliberând, în condiţiile art. 256 C. proc. civ., asupra cauzei civile de faţă, a reţinut următoarele:
1. Hotărârea instanţei de apel
Prin Decizia nr. 159/ A din 24 februarie 2011, Curtea de Apel Cluj, secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale pentru minori şi familie, a respins ca nefondat apelul declarat de pârâtul Statul Român prin SC C.N.A.D.N.R. SA împotriva sentinţei civile nr. 951 din 12 noiembrie 2010 a Tribunalului Cluj şi l-a obligat pe apelant să plătească intimatului 2.480 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a decide astfel, instanţa de apel a arătat că, prin raportare la prevederile art. 129 alin. (4) şi alin. (5) C. proc. civ., în nici un caz nu i poate imputa instanţei de fond faptul că nu ar fi dat dovadă de rol activ sau că ar fi în încălcat principiul rolului activ. Dimpotrivă, prima instanţă a dat dovadă de un exagerat rol activ în instrumentarea cauzei în fond, având în vedere diligenţele de care a dat dovadă în administrarea probei cu expertiză.
Experţii au precizat în considerentele expertizei că valoarea de 11,2 euro/ m.p. este valoarea de la data efectuării expertizei, astfel încât nu poate fi primită susţinerea apelantului conform căreia expertiza ar contraveni dispoziţiilor art. 26 din Legea nr. 33/1994.
Împrejurarea că între timp valoarea terenurilor ar fi înregistrat o creştere datorită tendinţei actuale de stabilizare a pieţei imobiliare constituie un argument în sensul că apare ca nefondată susţinerea apelantului conform căreia valoarea terenului ar fi exagerat de mare. Nu este de ignorat nici faptul că este de notorietate că terenurile situate pe traseul autostrăzii au înregistrat un plus de valoare datorită posibilităţilor de valorificare economică a acestora.
2. Recursul
2.1. Motive
Statul Român prin SC C.N.A.D.N.R. SA a declarat recurs, motivat în drept pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., criticile vizând, în esenţă, următoarele aspecte:
Curtea de apel a pronunţat hotărârea cu aplicarea şi interpretarea greşită a art. 9 şi art. 10 din Legea nr. 198/2004, art. 26 din Legea nr. 33/1994 şi art. 129 C. proc. civ.
În apel s-a solicitat efectuarea unei noi expertize pentru a demonstra valoarea reală a imobilului teren expropriat, prin faptul neîncuviinţării acestei probe interesele companiei fiind grav prejudiciate, cu atât mai mult cu cât motivele care au stat la baza respingerii probei sunt neîntemeiate.
Conţinutul raportului de expertiză contrazice concluziile instanţei de apel întrucât experţii judiciari au stabilit cuantumul despăgubirii exclusiv prin raportare la oferte de vânzare şi nu prin raportare la tranzacţii autentice aşa cum prevăd dispoziţiile art. 26 din Legea nr. 33/1994.
A fost nesocotit şi art.129 C. proc. civ.
2.2. Analiza recursului
Recursul este întemeiat şi va fi admis pentru următoarele considerente:
Conform art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994, la calcularea cuantumului despăgubirilor, experţii, precum şi instanţa vor ţine seama de preţul cu care se vând, în mod obişnuit, imobilele de acelaşi fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum şi de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptăţite, luând în considerare şi dovezile prezentate de aceştia.
Instanţa de apel a invocat numai fragmentat acest text, pentru a susţine motivele pentru care a considerat că a fost respectat art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994, respectiv faptul că a fost avută în vedere valoarea de la data efectuării expertizei.
Pentru aplicarea corectă a art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994 se impunea, însă, să se solicite să se depună contracte de vânzare - cumpărare care să îndeplinească cerinţa textului şi nu să se valideze opinia experţilor care au arătat că au stabilit cuantumul despăgubirilor pornind de la oferte de vânzare din ziarul „Piaţa" (fila 153 primă instanţă) a unor terenuri similare.
Nu pot fi avute în vedere ofertele de vânzare faţă de inevitabila negociere a preţului, ştiut fiind că, de regulă, preţul solicitat este mai mare decât cel tranzacţionat.
Pe cale de consecinţă, stabilind cuantumul despăgubirii cuvenite reclamantului prin raportare la alte criterii decât cele prevăzute de art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994, respectiv preţul cu care se vând, în mod obişnuit, imobile de acelaşi fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, instanţa de apel a pronunţat o soluţie nelegală decurgând din interpretarea greşită a acestui temei de drept. Ca atare, critica recurentului întruneşte cerinţele art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În raport de dispoziţiile art. 312 alin. (3) C. proc. civ. recursul va fi admis şi hotărârea din apel va fi casată cu trimitere spre rejudecarea apelului, fiind necesară efectuarea unei noi expertize pentru a se determina cuantumul despăgubirilor în raport de preţurile cu care se vând, în mod obişnuit, terenuri de aceeaşi natură, în zona în care se află terenul expropriat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâtul Statul Român prin SC C.N.A.D.N.R. SA împotriva deciziei nr. 159/ A din 24 februarie 2011 a Curţii de Apel Cluj, secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale pentru minori şi familie.
Casează Decizia atacată şi trimite cauza spre rejudecarea apelului aceleiaşi instanţe.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 09 februarie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 797/2012. Civil. Expropriere. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 794/2012. Civil. Despăgubiri Legea... → |
|---|
