ICCJ. Decizia nr. 1310/2013. Civil. Rezoluţiune contract. Contestaţie în anulare - Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA A II-A CIVILĂ
Decizia nr. 1310/2013
Dosar nr. 4578/1/2012
Şedinţa publică de la 27 martie 2013
Asupra contestaţiei în anulare, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:
Reclamantul D.T. a chemat în judecată pe pârâtele SC J.V.I. SRL şi SC I.D. SRL, solicitând instanţei, ca prin hotărârea pe care o va pronunţa, să se constate că a intervenit rezoluţiunea antecontractului de vânzare-cumpărare autentificat din 27 martie 2008 a B.N.P. T., să fie obligate pârâtele la restituirea sumei de 88.750 euro plus TVA reprezentând avansul plătit la încheierea antecontractului; obligarea pârâtelor la plata sumei de 88.750 euro conform art. 8.1.6 din contract şi la plata contravalorii îmbunătăţirilor aduse imobilului, obiect al antecontractului.
Prin Sentinţa comercială nr. 8904 din 21 septembrie 2010 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, a fost admisă în parte acţiunea principală, au fost obligate pârâtele la plata sumei de 11.273 RON reprezentând îmbunătăţiri aduse apartamentului şi au fost respinse capetele nr. 1 - 3 din cererea principală. A fost admisă cererea reconvenţională, s-a dispus rezoluţiunea contractului, s-a constatat dreptul pârâtelor reclamante de a păstra avansul şi compensând cheltuielile de judecată, a fost obligat reclamantul la plata sumei de 13.888 RON cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri, reclamantul D.T. a formulat apel, care a fost respins ca nefondat, prin Decizia comercială nr. 398 din 19 septembrie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială.
În termen legal, împotriva acestei hotărâri, reclamantul D.T. a promovat recurs, care a fost respins ca nefondat prin Decizia nr. 2203 din 2 mai 2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, pronunţată în Dosarul nr. 33723/3/2009.
Prin cererea înregistrată la data de 20 iunie 2012, sub nr. 4578/1/2012 D.T., prin avocat B.R., a solicitat anularea Deciziei nr. 2203 din 2 mai 2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, pronunţată în Dosarul nr. 33723/3/2009, fără a ataşa cererii taxa judiciară de timbru şi timbrul judiciar datorate în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 146/1997, modificată şi completată şi ale art. 3 alin. (1) din O.G. nr. 32/1995, modificată şi completată.
În cuprinsul cererii, a precizat că motivele pe care înţelege să-şi întemeieze prezenta contestaţie în anulare le va expune în raport de momentul la care va fi în măsură să ia cunoştinţă de considerentele instanţei de recurs.
În drept, au fost invocate prevederile art. 317 C. proc. civ.
Intimatele SC I.D. SRL Bucureşti şi SC J.V.I. SRL Bucureşti nu au formulat întâmpinare.
Cum problema timbrajului se analizează prioritar oricărei cereri, excepţii, motive de anulare, Înalta Curte conform art. 137 din C. proc. civ. raportat la art. 20 alin. (1) - (3) din Legea nr. 146/1997 modificată şi completată, a luat în examinare excepţia netimbrării cererii de contestaţie în anulare şi a reţinut:
Contestatorul D.T. a fost legal citat pentru termenul din 27 martie 2013, cu menţiunea de a depune taxa judiciară de timbru în cuantum de 10 RON şi 0,15 RON timbru judiciar, conform art. 3 lit. g) din Legea nr. 146/1997, modificată, respectiv art. 3 din O.G. nr. 32/1995, modificată, dar acesta, în mod nejustificat, nu şi-a îndeplinit obligaţia legală a timbrării contestaţiei în anulare.
Prin art. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru a fost statuat principiul potrivit căruia acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe datorate atât de persoanele fizice, cât şi de persoanele juridice care se plătesc anticipat sau în mod excepţional, până la termenul stabilit de instanţă, de regulă primul termen de judecată.
Potrivit dispoziţiilor art. 9 din Ordonanţa nr. 32/1995 a Guvernului României, art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 şi normelor de aplicare a acestui act normativ, în cazul în care partea nu achită taxa judiciară de timbru şi timbru judiciar, cererea părţii se anulează, după caz, ca netimbrată sau ca insuficient timbrată.
Constatând că prezenta contestaţie în anulare nu a fost timbrată anticipat, că D.T. nu s-a conformat obligaţiei de timbrare potrivit menţiunii din citaţia pentru termenul de judecată din 27 martie 2013, când procedura de citare a fost legal îndeplinită, că în cauză nu operează scutirea de obligaţia timbrării, Înalta Curte urmează să dea eficienţă dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, respectiv celor ale art. 35 alin. (5) din Normele metodologice de aplicare a legii şi ale art. 9 din O.G. nr. 32/1995 şi să dispună anularea contestaţiei în anulare formulată împotriva Deciziei nr. 2203 din 2 mai 2012 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, ca netimbrată.
Constatând culpa procesuală a contestatorului în promovarea contestaţiei în anulare de faţă şi în raport de solicitarea reprezentantei intimatelor privind plata cheltuielilor de judecată, urmează ca, în temeiul dispoziţiilor art. 274 alin. (1) C. proc. civ., să fie admisă cererea intimatei SC J.V.I. SRL Bucureşti, în sensul obligării contestatorului D.T. la plata sumei de 4.500 RON cheltuieli de judecată către intimata SC J.V.I. SRL Bucureşti, conform înscrisurilor doveditoare aflate la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Anulează contestaţia în anulare formulată de contestatorul D.T. împotriva Deciziei nr. 2203 din 2 mai 2012 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, ca netimbrată.
Obligă contestatorul D.T. la plata sumei de 4.500 RON cheltuieli de judecată către intimata SC J.V.I. SRL Bucureşti.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 27 martie 2013.
Procesat de GGC - AS
| ← ICCJ. Decizia nr. 1309/2013. Civil. Obligatia de a face.... | ICCJ. Decizia nr. 1331/2013. Civil. Acţiune în anularea... → |
|---|
