ICCJ. Decizia nr. 1800/2013. Civil. Conflict de competenţă. Pretentii. Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA A II-A CIVILĂ
Decizia nr. 1800/2013
Dosar nr. 63640/3/2011
Şedinţa din Camera de Consiliu de la 23 aprilie 2013
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bistriţa-Năsăud la data de 11 februarie 2011 sub nr. 578/112/2011, contestatorul M.L.M. a solicitat instanţei, în contradictoriu cu intimaţii Ministerul Apărării Naţionale şi Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale, anularea deciziei de recalculare a pensiei din 24 decembrie 2010, menţinerea drepturilor de pensie stabilite prin Decizia nr. din 29 ianuarie 2003 şi obligarea intimaţilor la plata diferenţelor de drepturi de pensie, precum şi la plata dobânzii legale calculate de la data de 1 ianuarie 2011 şi până la repunerea în plată a pensiei iniţiale; suspendarea efectelor deciziei contestate şi menţinerea în plată a cuantumului pensiei conform Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare; plata cheltuielilor de judecată.
Prin Sentinţa civilă nr. 1664/F/2011, Tribunalul Bistriţa-Năsăud a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocată din oficiu şi a declinat soluţionarea către Tribunalul Bucureşti, motivând că în speţă sunt aplicabile dispoziţiile art. 156 din Legea nr. 19/2000, în vigoare la momentul emiterii deciziei a cărei suspendare se solicită.
Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, prin Sentinţa nr. 2063 din 1 martie 2013 a admis excepţia de necompetenţă teritorială invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bistriţa-Năsăud iar în temeiul art. 22 alin. (3) C. proc. civ. a înaintat cauza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului negativ de competenţă.
În pronunţarea acestei hotărâri cea de-a doua instanţă a reţinut că faţă de data introducerii acţiunii în speţă sunt incidente, în determinarea instanţei competente, dispoziţiile art. 154 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
Înalta Curte, învestită legal cu pronunţarea regulatorului de competenţă, constată că Tribunalul Bistriţa-Năsăud este competent teritorial în soluţionarea cauzei pentru motivele care se vor arăta.
Relevanţă în stabilirea competenţei teritoriale o prezintă legea de procedură în vigoare la momentul sesizării instanţei.
În speţă, promovarea acţiunii s-a realizat la 11 februarie 2011, sub imperiul Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, intrarea în vigoare a acesteia având ca efect abrogarea şi a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.
Aşa fiind, în respectarea art. 725 alin. (1) C. proc. civ., în cauză instanţa competentă teritorial este cea determinată de reglementarea cuprinsă în art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263 din 16 decembrie 2010, în speţă Tribunalul Bistriţa-Năsăud, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa în favoarea Tribunalului Bistriţa-Năsăud.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţa publică, astăzi 23 aprilie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1799/2013. Civil. Conflict de competenţă.... | ICCJ. Decizia nr. 1801/2013. Civil. Conflict de competenţă. Fond → |
|---|
