ICCJ. Decizia nr. 1850/2013. Civil. Pretenţii. Recurs
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA a II-a CIVILĂ
Decizia nr. 1850/2013
Dosar nr. 30105/3/2010
Şedinţa publică de la 25 aprilie 2013
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti, la data de 04 august 2009, sub nr. 25293/299/2009 şi precizată ulterior la data de 16 ianuarie 2012, în Dosarul nr. 30105/3/2010 al Tribunalului Bucureşti, secţia a lll-a civilă, reclamanta V.R. a chemat în judecată pe pârâţii B.V. şi B.M. şi a solicitat instanţei să dispună, prin hotărârea pe care o va pronunţa, obligarea acestora la plata preţului actualizat pentru apartamentul, situat în Bucureşti, sectorul 1.
Prin sentinţa civilă nr. 69 din 16 ianuarie 2012 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a III -a civilă, s-a admis excepţia lipsei capacităţii de folosinţă a pârâţilor B.V. şi B.M. şi s-a respins cererea precizată formulată de reclamanta V.R., ca fiind formulată în contradictoriu cu persoane fără capacitate de folosinţă.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că întrucât pârâţii au decedat în anul 2007, cererea de chemare în judecată formulată la 04 august 2009 este introdusă în contradictoriu cu persoane fără capacitate de folosinţă.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamanta V.R. criticând-o ca nelegală şi netemeinică, susţinând că în mod greşit s-a admis excepţia lipsei capacităţii de folosinţă a pârâţilor B.V. şi B.M..
Prin decizia civilă nr. 242 A din 13 iunie 2012 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a respins ca nefondat apelul.
Pentru a hotărî astfel instanţa de ape a reţinut că întrucât la data sesizării instanţei acţiunea a fost formulată în contradictoriu cu persoane decedate, în mod corect prima instanţă s-a pronunţat respingând acţiunea pentru lipsa capacităţii-de folosinţă a pârâţilor.
A mai reţinut instanţa de apel că deşi în apel se indică doi moştenitori ai pârâţilor B., nu a fost formulată în faţa primei instanţe o cerere de introducere în cauză a acestora, precizarea acţiunii referindu-se doar la numele pârâţilor şi nicidecum la o solicitare de introducere în cauză a moştenitorilor acestora.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta V.R. invocând ca şi motive de nelegalitate prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În argumentarea acestui motiv de recurs reclamanta a reiterat situaţia de fapt şi istoricul litigiului şi a arătat că hotărârea este dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii învederând că deşi pârâtul B.V. era decedat la momentul promovării cererii de chemare în judecată, instanţa era obligată să analizeze cererea acesteia de introducere în cauză, în calitate de intervenienti, a moştenitorilor pârâţilor, iar cauza trebuie soluţionată în contradictoriu cu aceştia.
Analizând criticile aduse deciziei atacate în raport de temeiurile de drept invocate, Înalta Curte constată că acestea sunt nefondate, urmând ca recursul declarat de ecurenta V.R. să fie respins, pentru următoarele considerente
Modificarea sau casarea unei hotărâri poate fi solicitată potrivit art. 304 pct. 9 C. proc. civ. atunci când hotărârea pronunţată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii.
Din perspectiva acestui motiv de recurs, recurenta a pus în discuţie încălcarea de către instanţa de apel a obligaţiei de a analiza cererea acesteia de introducere în cauză, în calitate de intervenienti, a moştenitorilor pârâţilor şi soluţionarea cauzei în contradictoriu cu aceştia
Capacitatea procesuală de folosinţă constă în aptitudinea unei persoane fizice sau juridice de a avea drepturi şi obligaţii pe plan procesual.
Capacitatea procesuală de folosinţă a persoanei fizice începe la naşterea acesteia şi încetează odată cu decesul. Prin urmare o persoană fizică decedată este lipsită de capacitate procesuală de folosinţă, neputând avea calitatea de parte într-un proces.
Întrucât în speţă pârâţii au decedat în anul 2007 iar cererea de chemare în judecată a fost formulată în anul 2009, nu se punea problema introducerii în cauză, în calitate de intervenienti, a moştenitorilor acestora, nefiind îndeplinite condiţiile legale incidente în materia chemării în judecată a altor persoane.
Astfel, criticile recurentei nu sunt întemeiate, în mod corect instanţa de apel reţinând că întn cât la data sesizării instanţei . acţiunea a fost formulată în contradictorii, cu persoane decedate, şi nici nu s-a formulat în faţa primei instanţe o cerere de introducere în cauza a moştenitorilor acestora, justificat Tribunalul s-a pronunţat respingând;acţiunea pentru lipsa capacităţii de folosinţă a pârâţilor.
Pentru aceste considerente, în temeiui art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta V.R.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamanta V.R. împotriva deciziei civile nr. 242A din 13 iunie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 aprilie 2013.
← ICCJ. Decizia nr. 1830/2013. Civil. Conflict de competenţă. Fond | ICCJ. Decizia nr. 1855/2013. Civil → |
---|