ICCJ. Decizia nr. 2779/2013. Civil. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 2779/2013
Dosar nr. 6188/200/2013
Şedinţa din camera de consiliu de la 21 mai 2013
Deliberând, în condiţiile art. 256 C. proc. civ., asupra conflictului de competenţă de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Focşani la data de 18 februarie 2013, petentul B.E.J. D.E., cu sediul în Brăila, jud. Brăila a solicitat în Dosarul de executare nr. 159/2013, încuviinţarea executării silite a titlului executoriu constând în procesul-verbal de constatare a contravenţiei din 13 decembrie 2010, asupra debitorului C.L., cu domiciliul in comuna S.B., jud. Vrancea, la cererea creditoarei C.N.A.D.N.R. SA - Direcţia Regională de Drumuri şi poduri Bucureşti, cu sediul în Bucureşti.
Prin sentinţa civilă nr. 13 din 25 martie 2013, Judecătoria Focşani, a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocate din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buzău.
Instanţa a reţinut că potrivit art. 373 alin. (2) C. proc. civ. „instanţa de executare este judecătoria în circumscripţia căreia se va face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel”, iar potrivit art. 373 alin. (3) C. proc. civ. „instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite (…).”
În speţă, din cuprinsul procesul-verbal de constatare a contravenţiei din 13 decembrie 2010 rezultă că, contravenţia a fost comisă pe raza localităţii M., jud. Buzău, localitatea aflându-se în circumscripţia Judecătoriei Buzău.
La data de 4 aprilie 2013, cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Buzău, care la termenul de judecată din 10 aprilie 2013 a invocat, din oficiu, excepţia de necompetenţă teritorială, pe care a reţinut-o spre soluţionare.
Prin sentinţa civilă nr. 6117 din 10 aprilie 2013, Judecătoria Buzău, a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a pricinii în favoarea Judecătoriei Focşani; a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a trimis dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării acestuia.
Instanţa a reţinut că potrivit art. 25 alin. (1) din noul C. proc. civ., “procesele în curs de judecată, precum şi executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi”.
Având în vedere că cererea de executare silită formulată de către creditoare, la executorul judecătoresc, a fost formulată la data de 17 ianuarie 2013, instanţa a constatat că sunt aplicabile vechile dispoziţii ale C. proc. civ..
Astfel, potrivit art. 373 C. proc. civ. (astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 202/2010), dacă prin lege nu se dispune altfel, hotărârile judecătoreşti şi celelalte titluri executorii se execută de executorul judecătoresc din circumscripţia curţii de apel în care urmează să se efectueze executarea ori, în cazul urmăririi bunurilor, de către executorul judecătoresc din circumscripţia curţii de apel în care se află acestea. Dacă bunurile urmăribile se află în circumscripţiile mai multor curţi de apel, este competent oricare dintre executorii judecătoreşti care funcţionează pe lângă acestea.
Instanţa de executare este judecătoria în circumscripţia căreia se va face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel, conform art. 373 alin. (2) C. proc. civ.
Cererea de executare silită a fost întemeiată de creditoare pe procesul-verbal de constatare a contraventiei din 13 decembrie 2010, emis pe numele debitorului C.L..
Instanţa a reţinut că domiciliul debitorului este în comuna S.B., jud.Vrancea, localitate aflata în raza de competenţă a Judecătoriei Focşani, jud. Vrancea.
Petentul B.E.J. D.E. nu a indicat bunurile aflate în raza de competenţă a Judecătoriei Buzău, pentru a fi executate.
Instanţa a avut în vedere că nu există niciun indiciu cu privire la sediul unui terţ poprit pe raza Judecătoriei Buzău sau la situarea unor bunuri mobile sau imobile pe raza teritorială a acestei judecătorii.
De asemenea, instanţa a apreciat că nu există, în acest caz, identitate între instanţa competentă să soluţioneze plângerea contravenţională îndreptată împotriva procesului verbal ataşat cauzei (devenit titlu executoriu, ca urmare a neformulării plângerii contravenţionale în termenul prevăzut de lege) şi instanţa de executare.
Cu privire la conflictul negativ de competenţă Înalta Curte reţine următoarele:
În cauză, Judecătoria Focşani a fost sesizată cu o cerere de încuviinţare a executării silite în baza titlului executoriu reprezentat de procesul-verbal de constatare a contravenţiei din 13 decembrie 2010, fără însă să se precizeze în cuprinsul cererii forma de executare aleasă de creditor.
Prin cerere s-a indicat titlul executoriu a cărei executare silită se urmăreşte, precum şi debitorul supus urmăririi silite - C.L., cu domiciliul in comuna S.B., jud.Vrancea.
Astfel cum dispun prevederile art. 3731 C. proc. civ., competenţa de încuviinţare a executării silite revine instanţei de executare, iar instanţa de executare este judecătoria în circumscripţia căreia se va face executarea, potrivit art. 373 alin. (2) C. proc. civ., respectiv instanţa de la sediul/domiciliul debitorului.
Regula de mai sus are ca temei o prezumţie simplă în sensul că, la sediul sau domiciliul debitorului se află bunurile acestuia care vor fi sau sunt susceptibile de a fi supuse executării silite. Această prezumţie, fiind una juris tantum, putea fi răsturnată prin dovedirea împrejurării că debitorul deţine bunuri ce pot fi supuse executării silite în circumscripţia altei judecătorii decât cea de la domiciliul său, ceea ce în cauză nu s-a invocat.
În condiţiile în care nu s-a precizat forma de executare şi nu s-a probat existenţa vreunui bun al debitorului pe raza Judecătoriei Buzău nu poate fi atrasă competenţa teritorială a acestei instanţe.
În speţă, domiciliul debitorului se află în jud. Vrancea, pe raza Judecătoriei Focşani, aceasta fiind deci instanţa de executare.
Ca urmare, instanţa de executare este Judecătoria Focşani, în circumscripţia căreia îşi are domiciliul debitorul, deoarece dispoziţiile art. 373 şi 3731 C. proc. civ. sunt de ordine publică, iar norma de competenţă este imperativă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Focşani.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 mai 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2778/2013. Civil. Conflict de competenţă. Fond | ICCJ. Decizia nr. 2780/2013. Civil. Conflict de competenţă. Fond → |
|---|
