ICCJ. Decizia nr. 2752/2013. Civil. Drept de autor şi drepturi conexe. Recurs
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 2752/2013
Dosar nr. 77110/3/2011
Şedinţa publică din 21 mai 2013
Deliberând, în condiţiile art. 256 C. proc. civ., asupra recursului de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată iniţial pe rolul Tribunalului Mehedinţi la data de 27 iunie 2011, reclamanta S.A. a chemat în judecată Primăria Municipiului Turnu Severin, Primăria com. Ponoarele, SC O.S.M.P. SRL, SC Z.S. SRL pentru ca, în contradictoriu cu acestea, să se dispună obligarea fiecărui pârât la plata sumei de 4.000.000 RON, reprezentând prejudiciul adus ca urmare a încălcării dreptului reclamantei la imagine ca artist interpret şi a difuzării şi folosirii fără drept a operei reclamantei.
Prin sentinţa civilă 16/P.I. din 14 noiembrie 2011, Tribunalul Mehedinţi, a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a trimis cauza pentru soluţionare Tribunalului Bucureşti.
Cauza a fost înregistrată la Tribunalul Bucureşti, secţia a V a civilă sub nr. 77110/3/2011.
În şedinţa publică din data de 16 februarie 2011, Tribunalul a invocat din oficiu excepţia netimbrării acţiunii formulată de către creditoare.
Prin sentinţa civilă nr. 358 din 16 februarie 2012, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, a fost anulată cererea, ca netimbrată.
În motivarea sentinţei, s-a reţinut că, la înregistrarea acţiunii pe rolul acestei instanţe, s-a stabilit, în baza art. 20 alin. (2) şi art. 11 alin. (1) din Legea nr. 146/1997, obligaţia de a achita taxă judiciară de timbru în cuantum de 5 RON şi timbru judiciar în cuantum de 0,15 RON, în sarcina recurentului, care a fost citat cu această menţiune, aşa cum rezultă din dovada de îndeplinire a procedurii de citare aflată la fila 5 dosar.
La termenul de judecată din data de 16 februarie 2012, Tribunalul, a constatat că reclamanta nu a înţeles să se conformeze dispoziţiei de a timbra.
Faţă de aceste împrejurări, văzând şi dispoziţiile art. 20 alin. (1), (3) din Legea nr. 146/1997, potrivit cărora taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat sau până la primul termen de judecată, neîndeplinirea obligaţiei de plată până la termenul stabilit sancţionându-se cu anularea cererii, tribunalul a dispus anularea acţiunii, ca netimbrată.
Împotriva acestei sentinţe, în termenul legal a formulat apel reclamanta S.A., criticând-o ca netemeinică şi nelegală şi susţinând că în mod nelegal s-a admis excepţia netimbrarii acţiunii deoarece, in momentul in care a formulat precizarea de acţiune prin care a solicitat şi chemarea in judecata a paratei, a achitat taxa judiciară de timbru.
Mai mult, chiar Tribunalul Mehedinţi, cu ocazia disjungerii cererilor şi „împrăştierii” lor prin toată ţara, ca efect al declinării de competenţă, a reţinut că toate cererile au fost legal timbrate şi a detaşat chitanţele de plată a taxei judiciare de timbru pentru a fi ataşate în dosarele nou create.
Prin urmare, cererea formulată în contradictoriu cu pârâta a fost legal timbrată şi nu trebuia să achite o altă taxă.
Prin decizia nr. 156A din data de 25 octombrie 2012, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă şi asigurări sociale, a admis apelul formulat de reclamantă, a anulat sentinţa apelată şi, evocând fondul, a respins acţiunea, ca neîntemeiată.
Pentru a decide astfel, instanţa de apel a reţinut că, în condiţiile în care prin încheierea de şedinţă din 17 octombrie 2011 pronunţată de Tribunalul Mehedinţi în Dosar nr. 4813/101/2011, instanţa a constatat achitarea taxei judiciare de timbru pentru toate capetele ce au fost ulterior disjunse, apar ca fiind fondate criticile formulate de către reclamantă referitoare la împrejurarea că tribunalul a admis eronat excepţia netimbrării apelului. Procedând astfel, actul de procedură atacat este lovit de nulitate în condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 105 alin. (2) C. proc. civ., tribunalul producându-i apelantei, o vătămare a intereselor sale procesuale, ce nu se poate înlătura decât prin anularea sentinţei.
Evocând fondul cauzei, curtea de apel a reţinut că reclamanta căreia îi incumbă sarcina probei, nu a făcut în cauză dovada întrunirii în persoana pârâtei, a condiţiilor necesare angajării răspunderii civile delictuale a acesteia, în condiţiile în care nu a făcut dovada săvârşirii de către pârâtă a pretinsei fapte ilicite constând în încălcarea de către aceasta din urmă a dreptului său moral şi patrimonial exclusiv de autor şi interpret al melodiilor „AAA”, faptă ce ar fi constat în postarea de reclame pe Internet care erau asociate cu clipuri referitoare la melodiile în discuţie, drept care este prevăzut de dispoziţiile art. 10, 12 şi 13 şi art. 96 şi 98 din Legea nr. 8/1996, după cum nu a făcut dovada calităţii sale de autor şi de interpret al melodiilor menţionate.
De asemenea, curtea de apel a reţinut că reclamanta nu a făcut dovada suferirii vreunui prejudiciu produs ca urmare a faptei pârâtei, a vinovăţiei acesteia şi a raportului de cauzalitate dintre faptă şi prejudiciu.
Împotriva acestei decizii, a exercitat calea de atac a recursului reclamanta S.A., invocând în drept dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi solicitând modificarea hotărârii şi admiterea acţiunii, cu consecinţa obligării pârâtei la plata despăgubirilor cerute.
La data de 6 martie 2013, recurenta-reclamantă a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru de 4 RON şi timbru judiciar de 0,15 RON.
Pentru termenul de judecată din data de 21 mai 2013, recurenta a fost citată cu menţiunea achitării diferenţei de taxă judiciară de timbru de 15,5 RON, potrivit dispoziţiilor art. 5 lit. a) raportat la art. 11 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.
La termenul de judecată din data de 21 mai 2013, Înalta Curte a invocat din oficiu, excepţia insuficientei timbrări a recursului, ce se impune a fi analizată cu prioritate, în temeiul art. 137 alin. (1) C. proc. civ..
Recurenta-reclamantă S.A. nu a timbrat recursul în cuantumul datorat, deşi a fost legal citată pentru termenul din 21 mai 2013 (dosar recurs) cu menţiunea îndeplinirii obligaţiei de plată a diferenţei de taxă judiciară de timbru datorate.
Potrivit dispoziţiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, modificată şi ale art. 3 şi art. 9 din O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, cu modificările ulterioare, taxele de timbru şi timbrul judiciar se plătesc anticipat.
Cu totul excepţional, în condiţiile art. 20 alin. (2) din Legea nr. 146/1997, instanţele judecătoreşti pot reţine cereri sau acţiuni netimbrate sau insuficient timbrate, obligând partea să plătească taxele până la primul termen de judecată. Neîndeplinirea acestei obligaţii se sancţionează cu anularea acţiunii sau a cererii, în conformitate cu dispoziţiile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, dispoziţii incidente şi în cazul neaplicării timbrului judiciar.
Cum în speţă, recurenta-reclamantă S.A. nu s-a conformat îndeplinirii obligaţiei legale de plată prevăzută de actele normative menţionate, achitând doar suma de 4 RON cu titlu de taxă judiciară de timbru şi timbru judiciar de 0,15 RON, recursul declarat de aceasta va fi anulat, ca insuficient timbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează, ca insuficient timbrat, recursul declarat de reclamanta S.A. împotriva deciziei nr. 156A din data de 25 octombrie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 mai 2013.
← ICCJ. Decizia nr. 2749/2013. Civil. Drept de autor şi drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 2755/2013. Civil → |
---|