ICCJ. Decizia nr. 3112/2013. Civil
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 3112/2013
Dosar nr. 19423/95/2012/a1
Şedinţa publică din 4 iunie 2013
Deliberând, în condiţiile art. 256 C. proc. civ., asupra recursului de faţă, constată următoarele:
Pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă, a fost înregistrat recursul declarat de revizuenta G.V.A. împotriva deciziei nr. 94 din 16 ianuarie 2013 pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia I civilă, în contradictoriu cu intimaţii Comisia Locală P. pentru aplicarea Legii nr. 18/1991, G.I., Comisia Judeţeană Gorj pentru aplicarea Legii nr. 18/1991, S.H., având ca obiect „fond funciar-revizuire”.
Prin încheierea de şedinţă din data de 17 aprilie 2013, Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, a dispus suspendarea judecării, cauzei conform dispoziţiilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.
Instanţa a constatat că niciuna dintre părţi nu s-a prezentat şi nici nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă, aşa încât sunt aplicare dispoziţiile legale enunţate.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs revizuenta G.V.A., arătând că nu a cunoscut prevederile art. 242 C. proc. civ., de a solicita prin cerere judecarea în lipsă.
La termenul de judecată din data de 4 iunie 2013, Înalta Curte a pus în discuţie excepţia inadmisibilităţii recursului, ce se impune a fi analizată cu prioritate, în temeiul art. 137 alin. (1) C. proc. civ.
Împotriva hotărârilor judecătoreşti se pot exercita căile de atac prevăzute de lege prin dispoziţii imperative, de la care nu se poate deroga.
Conform art. 2441 alin. (1) C. proc. civ., „Asupra suspendării judecării procesului, instanţa se va pronunţa prin încheiere care poate fi atacată cu recurs în mod separat, cu excepţia celor pronunţate în recurs”.
În speţă, recursul declarat de revizuenta G.V.A. vizează o încheiere de suspendare a judecăţii, care a fost pronunţată de curtea de apel în recurs.
Prin urmare, sunt incidente dispoziţiile art. 2441 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., care reglementează o situaţie de excepţie, în sensul că nu sunt supuse recursului încheierile de suspendare a judecării cauzei pronunţate în faza procesuală a recursului.
De altfel, prin decizia nr. 1019/2008 a Curţii Constituţionale, s-a constatat că, potrivit art. 282 alin. (2) şi art. 299 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., împotriva încheierii susceptibile de a fi atacată separat poate fi exercitată aceeaşi cale de atac precum împotriva hotărârii pronunţate pe fondul cauzei.
Totodată, s-a arătat că împrejurarea că încheierea prin care se dispune suspendarea judecării procesului este pronunţată în faza procesuală a recursului justifică pe deplin opţiunea legiuitorului în sensul exceptării ei de la posibilitatea exercitării căii de atac prevăzute de lege pentru celelalte situaţii.
Astfel, întrucât stadiul procesual este recursul, iar hotărârea care soluţionează cauza are caracter irevocabil şi încheierea prin care se dispune suspendarea judecăţii îşi însuşeşte acest caracter, urmând soarta hotărârii finale.
În consecinţă, faţă de caracterul irevocabil al hotărârii atacate şi de dispoziţiile art. 2441 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., recursul exercitat împotriva încheierii de şedinţă din data de 17 aprilie 2013 va fi respins, ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de revizuenta G.V.A. împotriva încheierii de şedinţă din data de 17 aprilie 2013 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 4 iunie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3105/2013. Civil. Drepturi băneşti. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3120/2013. Civil. Conflict de competenţă.... → |
|---|
