ICCJ. Decizia nr. 3234/2013. Civil. Uzucapiune. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 3234/2013
Dosar nr. 1985/62/2012
Şedinţa publică de la 11 iunie 2013
Deliberând în condiţiile art. 256 C. proc. civ. asupra recursului de faţă, constată următoarele:
Prin încheierea de şedinţă din data de 25 iulie 2012, Tribunalul Braşov, secţia I civilă, a dispus, menţinerea măsurii suspendării judecăţii contestaţiei în anulare formulată de contestatorul M.I.C. în contradictoriu cu intimaţii C.F.L., H.A.I. şi P.D.E. împotriva deciziei nr. 233/R din 24 februarie 2012 pronunţată de Tribunalul Braşov în Dosarul nr. 1985/62/2012, până când contestatorul se va conforma obligaţiei stabilite în sarcina sa, prin încheierea din 19 aprilie 2012 în sensul de a preciza, ce cale de atac a înţeles să promoveze împotriva deciziei pronunţată de Tribunalul Braşov în Dosarul nr. 1521/38/2010.
Împotriva acestei încheieri a declarat Irecurs, contestatorul M.I.C., cale de atac ce a fost respinsă, ca inadmisibilă, prin decizia nr. 1966/R din 23 octombrie 2012 a Curţii de Apel Braşov, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, de conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Braşov a reţinut că încheierea atacată are caracter irevocabil, în privinţa căii de atac şi a termenului în care aceasta poate fi exercitată, fiind incidente prevederile art. 2441 alin. (1) C. proc. civ., care sunt aplicabile oricăror încheieri prin care instanţa dispune suspendarea judecării procesului, fără a deosebi în funcţie de motivul suspendării.
Potrivit textului procedural mai sus evocat „asupra suspendării judecării procesului, instanţa se va pronunţa prin încheiere care poate fi atacată cu recurs în mod separat, cu excepţia celor pronunţate în recurs”.
Împotriva deciziei nr. 1966/R din 23 octombrie 2012 a Curţii de Apel Braşov, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, a declarat un nou recurs, M.I.C., criticând-o pentru nelegalitate.
Recursul este inadmisibil şi urmează a fi respins pentru considerentele ce succed:
Potrivit dispoziţiilor art. 299 alin. (1) C. proc. civ., „hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum şi, în condiţiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicţională sunt supuse recursului.”
Astfel, din coroborarea textului procedural mai sus evocat, cu dispoziţiile art. 377 alin. (5) C. proc. civ., conform cărora sunt considerate hotărâri irevocabile, în puterea legii, orice alte hotărâri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs, rezultă că decizia atacată, nu este susceptibilă de exercitarea controlului judiciar extraordinar al acestei căi de atac, având caracter irevocabil.
Această soluţie se impune în respectarea principiilor legalităţii şi unicităţii căilor de atac şi presupune asigurarea unui cadru procesual determinat de reguli stricte în desfăşurarea procedurii de judecată, în diferite faze procesuale, cu respectarea ierarhiei acestora.
Aşa fiind, faţă de considerentele expuse, Înalta Curte va respinge ca inadmisibil recursul declarat de M.I.C.
ÎNALTA CURTE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de intervenientul M.I.C. împotriva deciziei civile nr. 1966/R din 23 octombrie 2012 a Curţii de Apel Braşov.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 iunie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3235/2013. Civil | ICCJ. Decizia nr. 3231/2013. Civil. Expropriere. Recurs → |
|---|
