ICCJ. Decizia nr. 3518/2013. Civil. Obligatia de a face. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE
SECŢIA A II-A CIVILĂ
Decizia nr. 3518/2013
Dosar nr. 556/121/2012
Şedinţa publică de la 24 octombrie 2013
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, a constatat următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 23 ianuarie 2012 sub nr. 558/121/2012 la Tribunalul Galaţi reclamantul H.C. a solicitat obligarea pârâţilor SC T.S.R.C. SRL, R.S.M., P.S., A.P., C.M.G. şi B.A., la înregistrarea la ORC de pe lângă Tribunalul Galaţi a menţiunilor privind retragerea sa din societate conform Hotărârii AGA din data de 13 august 2010 şi Ia plata sumei de 500 RON/zi întârziere din momentul rămânerii irevocabile a hotărârii şi până Ia data înregistrării.
Tribunalul Galaţi, prin sentinţa nr. 988 din 27 aprilie 2012 a admis acţiunea şi a obligat pârâţii să procedeze la înregistrarea în registrul comerţului a menţiunii privind retragerea asociatului H.C. din societatea pârâtă, sub sancţiunea plăţii de daune de 500 RON/zi de întârziere de Ia momentul rămânerii definitive a hotărârii.
Pentru a pronunţa această soluţie, a reţinut că la data de 13 august 2010 Adunarea Generală a Acţionarilor SC T.S.R.C. SRL a aprobat cererea asociatului H.C. de retragere din societate şi că aceasta la data formulării acţiunii de către reclamant nu a înregistrat respectiva modificare în registrul comerţului, şi implicit, nici obligaţia de a aduce la îndeplinire hotărârile adunării generale, potrivit art. 111 alin. (1) şi art. 184 alin. (1) lit. c) din Norma metodologică privind modul de ţinere a registrelor comerţului aprobată prin Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 2594/C/2008 ce instituie obligaţia persoanele juridice înmatriculate în registrul comerţului, să înscrie în registrul comerţului toate menţiunile privind actele şi faptele a căror înregistrare este prevăzută de lege.
Totodată art. 73 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale prevede că administratorii sunt solidar răspunzători faţă de societate pentru exacta îndeplinire a hotărârilor adunărilor generale.
Concret, s-a reţinut doar faptul că societatea pârâtă a depus la registrul comerţului în vederea publicării în M. Of. partea a IV-a, Hotărârea A.G.A. prin care s-a aprobat retragerea asociatului din societate, dar nu şi actul constitutiv actualizat cu modificările la zi, act numai în baza căruia se putea efectua menţiunea în registrul comerţului.
Prin decizia nr. 87/A din 17 octombrie 2012, Curtea de Apel Galaţi, secţia a ll-a civilă, maritimă şi fluvială, a respins ca nefondat, apelul declarat de pârâta SC T.S.R.C. SRL Galaţi, împotriva sentinţei nr. 988 din 27 aprilie 2012, pronunţată de Tribunalul Galaţi, în Dosarul nr. 556/121/2012, în contradictoriu cu intimatul-reclamant H.C., cu întimaţii-pârâţi R.S.M., P.S., C.M.G., B.A. şi intimatul Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Galaţi.
A admis apelul declarat de pârâtul A.P., împotriva sentinţei nr. 988 din 27 aprilie 2012, pronunţată de Tribunalul Galaţi, pe care a schimbat-o în parte în sensul că, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor A.P., P.S., C.M.G. şi B.A. şi a menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate referitoare la obligaţia solidară a pârâtei SC T.S.R.C. SRL cu pârâtul R.S.M. la efectuarea menţiunii sub sancţiunea plăţii daunelor cominatorii.
Cu privire Ia apelul declarat de pârâta SC T.S.R.C. SRL, instanţa a reţinut că acţiunea reclamantului H.C., la data introducerii acesteia, 23 ianuarie 2012, nu era lipsită de obiect întrucât hotărârea A.G.A. din 13 august 2010, prin care s-a aprobat cererea de retragere din societate a asociatului reclamant, fusese deja depusă Ia O.R.C. de pe lângă Tribunalul Galaţi, prin cererea din 20 ianuarie 2011 şi se dispusese publicarea în M. Of. - Partea a IV-a, în baza rezoluţiei directorului din 21 ianuarie 2011, însă, potrivit art. 204 alin. (4) din Legea nr. 31/1990, administratorii nu au depus actul constitutiv, actualizat cu toate modificările.
Că această obligaţie a comerciantului - societate comercială, de depunere a actului constitutiv actualizat cu toate modificările la zi, în baza căruia se efectuează înregistrarea menţiunii în registrul comerţului, nu a fost îndeplinită de pârâtă decât la data de 14 mai 2012, prin cerere, menţiunea fiind înregistrată în registrul comerţului în baza rezoluţiei Directorului din 29 mai 2012, aşa cum rezultă din fişa de furnizare informaţii.
Ca atare, obligaţia prevăzută de art. 204 alin. (4) din Legea nr. 31/1990 republicată, de art. 22 alin. (1) din Legea nr. 28/1990 republicată, ce impunea comerciantului obligaţia de înregistrare în registrul comerţului a menţiunii prevăzută de art. 21 lit. h) în termen de cel mult 15 zile de la data actelor şi faptelor supuse obligaţiei de înregistrare, nu a fost îndeplinită de societatea pârâtă decât după data pronunţării sentinţei apelate
Concret, hotărârea atacată a fost pronunţată la data de 27 aprilie 2012, iar cererea de efectuare menţiuni în registrul comerţului a fost înregistrată Ia ORC de pe lânqă tribunalul Galaţi Ia data de 14 mai 2012, deci ulterior. Cu alte cuvinte, societatea nu a făcut altceva decât să execute o hotărâre ce reprezintă titlu executor, în raport de prevederile art. 7208 C. proc. civ.
În ce priveşte apelul declarat de pârâtul A.P., instanţa a constatat ca este fondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Potrivit prevederilor art. 22 alin. (1) din Legea nr. 26/1990 republicată, obligaţia de a solicita înregistrarea la registrul comerţului a menţiunilor prev. la art. 21 incumbă comerciantului (în speţă, societăţii comerciale pârâte), iar conform dispoziţiilor art. 204 alin. (4) din Legea nr. 31/1990, administratorul societăţii comerciale avea obligaţia de a depune la registrul comerţului actul modificator şi textul complet al actului constitutiv, actualizat cu toate modificările.
Din dispoziţiile legale menţionate, rezulta că nu a existat obligaţie solidară a societăţii comerciale şi asociaţilor acesteia, de a solicita înregistrarea Ia registrul comerţului a actelor supuse înregistrării şi că asociaţii nu au decât acele drepturi şi obligaţii ce decurg din actul constitutiv şi din lege (de a subscrie aporturile, de a vota în adunările generale, de a primi dividende etc), întrucât societatea comercială are capacitate juridică proprie distinctă de cea a asociaţilor şi participă în nume propriu la raporturile juridice, prin reprezentanţii săi legali.
Este evident că asociaţii societăţii comerciale pârâte nu sunt părţi în raportul juridic dedus judecăţii, nefiind titularii obligaţiei legale prevăzute de art. 22 alin. (1) din Legea nr. 28/1990 republicată şi de art. 204 alin. (4) din Legea nr. 31/1990 republicată.
Instanţa de apel a reţinut că reclamantul în calitate de persoană interesată, în raport de prevederile art. 184 alin. (1) lit. c) din Normele metodologice aprobate prin OMJ nr. 2594/C/2008, nu putea să depună odată cu cererea de înregistrare a menţiunii şi actul constitutiv actualizat, întrucât acesta din urmă trebuia să fie semnat de toţi asociaţii societăţii pârâte.
În al doilea rând, potrivit art. 22 alin. (4) din Legea nr. 26/1990 republicată, faptul că menţiunile pot fi înregistrate şi la cererea altor persoane sau din oficiu, nu scutea societatea comercială pârâtă de obligaţia de a cere efectuarea lor.
Împotriva deciziei nr. 87/A din 17 octombrie 2012, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia a ll-a civilă, maritimă şi fluvială, a declarat recurs reclamantul H.C., întemeiat pe art. 304 C. proc. civ., criticând-o pentru nelegalitate, solicitând în concluzie admiterea recursului, casarea deciziei şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
În criticile formulate recurentul reclamant, după o prezentare a situaţiei de fapt, a susţinut că decizia pronunţată de instanţa de apel a fost dată cu încălcarea dispoziţiilor art. 2821 C. proc. civ. conform cărora hotărârile judecătoreşti date în primă instanţă în litigiile a căror valoare este de până la 100.000 RON nu sunt supuse apelului, situaţie în care se înscrie şi cazul de faţă.
Analizând decizia nr. 87/A din 17 octombrie 2012, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia a ll-a civilă, maritimă şi fluvială, în raport de criticile formulate, temeiurile de drept invocate, ţinând cont de limitele controlului de legalitate, Înalta Curte constata că recursul declarat de reclamantul H.C., este lipsit de interes.
În acest context, cum în cauză prin decizia instanţei de apel s-a constatat că SC T.S.R.C. SRL şi-a îndeplinit obligaţia prevăzută de art. 204 alin. (4) din Legea nr. 31/1990, republicată, precum şi de art. 21 lit. h) şi art. 22 alin. (1) din Legea nr. 28/1990, în sensul că la data de 14 mai 2012, aceasta efectuând la ORC de pe lângă Tribunalul Galaţi înregistrarea menţiunilor actului adiţional la actul său constitutiv în care s-a materializat Hotărârea AGA din 13 august 2010, în baza rezoluţiei directorului din 29 mai 2012, se reţine că reclamantul H.C., prin recursul declarat nu mai justifică un interes legitim în modificarea deciziei atacate.
În aceste condiţii promovarea acestei forme procedurale, nu asigură nici un folos reclamantului care a recurs la ea, iar examinarea celorlalte critici este inutilă, astfel că Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. va respinge recursul reclamantului ca lipsit interes.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca lipsit de interes recursul declarat de reclamantul H.C. împotriva deciziei nr. 87/A din 11 octombrie 2012, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă, maritimă şi fluvială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 octombrie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3510/2013. Civil. Actiune în daune... | ICCJ. Decizia nr. 3519/2013. Civil. Alte cereri. Recurs → |
|---|
