ICCJ. Decizia nr. 4029/2013. Civil
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 4029/2013
Dosar nr. 10180/1/2010
Şedinţa publică din 26 septembrie 2013
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 233 din 18 februarie 2008, Tribunalul Galaţi a respins ca nefondată cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 27 aprilie 2007, întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 10/2001 şi formulată de reclamantul M.T.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. 3907/121/2007 reclamantul M.T. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Primăria Municipiului Galaţi, anularea dispoziţiei nr. 3319/SR/22.03.2007 emisă de pârâtă în aplicarea Legii nr. 10/2001 pentru imobilul situat în Galaţi, str. A.I. şi restituirea în natură sau prin compensare prin acordarea unui teren similar ca valoare şi amplasament.
În fapt, a susţinut că pârâta a respins restituirea în natură cu motivarea că imobilul este afectat de lucrări de sistematizare (alee de acces, punct de colectare deşeuri menajere) şi s-au acordat despăgubiri în conformitate cu Titlul VII din Legea nr. 247/2005. Reclamantul a considerat că raportul întocmit de pârâtă este incomplet deoarece în cauză se putea dispune o restituire cel puţin parţială a imobilului. S-a solicitat anularea dispoziţiei contestate şi restituirea imobilului în natură sau prin acordarea unui teren în compensare.
Pentru a se pronunţa astfel instanţa a reţinut că reclamantul, în calitate de moştenitor al bunicilor materni, care au avut în proprietate o suprafaţă de 400 mp teren situat în mun. Galaţi, str. A.I., a solicitat aplicarea prevederilor Legii nr. 10/2001, respectiv restituirea în natură a imobilului preluat abuziv sau acordarea unui teren în compensare.
Restituirea în natură, total sau parţial, este exclusă deoarece din raportul de expertiză imobiliară efectuat în cauză rezultă că din cei 400 mp, 250 mp sunt ocupaţi de garaje, 63 mp sunt ocupaţi de un punct de colectare a gunoiului, iar restul de 87 mp reprezintă o alee de acces.
Din schiţa anexă la raportul de expertiză rezultă că o restituire parţială şi în natură ar determina o fărâmiţare excesivă şi neeconomicoasă a terenului. Amplasamentul terenului de o parte şi alta a aleii de acces şi existenţa punctului de colectare a gunoiului, şi a aleii pietonale, constituie un impediment pentru restituirea în natură deoarece s-ar aduce atingere unui interes colectiv.
Existenţa garajelor pe o suprafaţă de 250 mp nu constituie în principiu un impediment pentru restituirea în natură, însă modul în care este amplasat terenul sub garaje face imposibilă o determinare clară şi definitivă a proprietăţilor de natură să genereze în viitor şi alte litigii.
În condiţiile în care suprafaţa de teren de 250 mp nu constituie un trup unitar se constată că restituirea în natură nu poate fi dispusă.
Cu privire, la cerea reclamantului de restituire a imobilului prin acordarea unui teren în compensare, tribunalul reţine că o astfel de solicitare poate fi primită deoarece pârâta şi-a exprimat clar poziţia cu privire la o eventuală restituire prin compensare, astfel cum rezultă din precizările depuse la dosarul cauzei.
Acordarea unui teren în compensare presupune identificarea unui teren, din domeniul privat al municipiului Galaţi care să nu fie solicitat în condiţiile Legii nr. 10/2001, să nu fie acordat în compensare altor persoane şi, respectiv, să nu facă obiectul vreunui litigiu. În lipsa unei oferte clare şi neechivoce din partea deţinătorului, tribunalul a reţinut că nu se poate substitui consimţământul deţinătorului şi nu se poate acorda reclamantului un imobil în compensare chiar dacă această formă de despăgubire este preferabilă.
După două cicluri procesuale, prin decizia civilă nr. 79 din 10 decembrie 2012, Curtea de Apel Galaţi a admis apelul declarat de reclamantul M.T. împotriva sentinţei civile nr. 233 din 18 februarie 2008 pronunţată de Tribunalul Galaţi, pe care a schimbat-o astfel: a admis contestaţia formulată de contestatorul M.T..A anulat Dispoziţia nr. 3319/SR/2007 a Municipiului Galaţi prin Primar. A dispus acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent şi în natură pe vechiul amplasament. Pe cale de consecinţă: a acordat, în compensare şi în natură, suprafaţa de 301 mp delimitată de punctele j-e-l-m-f-g-h-i pe schiţa suplimentului la expertiză efectuat în prezentul apel de d-na B. A menţinut măsura acordării de despăgubiri în condiţiile Titlului VII al Legii nr. 247/2005 pentru restul de 99 mp.
Pentru a se pronunţa astfel instanţa a reţinut că aspectele privind dovada dreptului de proprietate pentru 400 m.p. în Galaţi, str. A.I. nr. 1, precum şi a faptului că reclamantul este persoană îndreptăţită să beneficieze de măsurile reparatorii prevăzute de Legea nr. nr. 10/2001 sunt necontestate.
Prin probele administrate în cauză s-a stabilit că din terenul de 400 mp, preluat abuziv de la autorii reclamantului, o suprafaţă de 218 mp, delimitată de punctele j-e-f-g-k-i din vechiul amplasament, poate fi restituită în natură. De menţionat că pe această suprafaţă sunt amplasate garajele 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 care, potrivit deciziei nr. 6082/2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, se încadrează la „construcţii uşoare demontabile” şi, pe cale de consecinţă, terenul aferent acestora este restituibil în natură.
Apoi, o suprafaţă de 87 mp delimitată de punctele a, b, d, e, j, reprezintă o alee pietonală ce nu poate fi restituită în natură în conformitate cu dispoziţiile art. 10 alin. (2) teza finală din Legea nr. 10/2001 (terenuri afectate de amenajări de utilitate publică).
Apoi, suprafaţa de 63 mp, pe care se află platforma de gunoi, urmează să facă obiectul măsurilor reparatorii echivalente, deoarece Primăria Galaţi a comunicat că nu are posibilitatea să mute acest punct de colectare al deşeurilor menajere.
În continuarea suprafeţei de 281 mp ce se poate acorda în natură din vechiul amplasament s-a identificat o suprafaţă de teren de 83 mp aferentă garajelor 7,8,9 ce poate fi acordată în compensare.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamantul M.T., invocând dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi pârâtul Municipiul Galaţi, prin Primar, invocând dispoziţiile art. 304 pct. 5, pct. 7 şi pct. 9 C. proc. civ.
- În dezvoltarea criticilor formulate, reclamantul a susţinut în esenţă, că hotărârea este parţial nelegală, deoarece a fost dată cu aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 10/2001.
- Se apreciază că suprafaţa de 63 mp, aflată pe vechiul amplasament, sub punctul de colectare a gunoiului, trebuia să fie restituită în natură.
- Aceeaşi soluţie de restituire în natură pe vechiul amplasament, trebuia adoptată şi cu privire la suprafaţa de 32 mp teren, teren cuprins între punctele b-c-d.
- În dezvoltarea criticilor formulate, pârâtul a susţinut, în esenţă, că în aplicarea dispoziţiilor art. 10 din legea specială, trebuiau să fie avute în vedere şi alte împrejurări, precum: proximitatea punctului de colectare a gunoiului menajer, reţelele subterane, prevederile Planului de Urbanism General, etc.
- Terenul pretins de reclamant nu s-a aflat niciodată pe lista municipiului Galaţi. Acordarea în compensare de bunuri sau servicii este stabilită prin lege ca o obligaţie a unităţii deţinătoare raportat la existenţa în patrimoniul unităţii notificate a unor bunuri disponibile.
Examinând decizia recurată, în raport de motive şi de actele dosarului, Înalta Curte constată că recursurile nu sunt fondate.
Cu privire la criticile comune ambelor recursuri, dezvoltate cadrul motivului de recurs prevăzut de dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte reţine că sunt nefondate, urmând a fi respinse în baza următoarelor considerente.
Un principiu esenţial al Legii nr. 10/2001, consacrat încă de la primul articol al acestui act normativ, este restituirea în natură a imobilelor preluate în mod abuziv de stat în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.
În acelaşi articol se statuează la alin. (2) că „În cazurile în care restituirea în natură nu este posibilă se vor stabili măsuri reparatorii prin echivalent”.
În contextul probator al cauzei un mijloc cert în stabilirea situaţiei de fapt şi aflarea adevărului este expertiza tehnică judiciară. În cauză s-a efectuat o expertiză judiciară (Dosar nr. 3907/121/2007 Tribunalul Galaţi). În rejudecare instanţa de apel a dispus efectuarea unui supliment la raportul de expertiză, cu privire la care părţile nu au formulat obiecţiuni. (Dosarul nr. 10180/1/2010 - Curtea de Apel Galaţi).
Cu referire la suprafaţa de teren solicitată de reclamant a fi restituită în natură, prin raportul de expertiză s-a reţinut că este ocupată de punctul de colectare a gunoiului. Aceasta fiind o amenajare de utilitate publică în sensul pct. 10.3 din Normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 nu poate fi restituită în natură. Prin suplimentarea probatoriului s-a lămurit situaţia de fapt şi aceasta nu a relevat existenţa unui teren din domeniul public sau privat al municipiului Galaţi de natură a fi restituit în natură reclamantului.
Faţă de cele ce preced, instanţa de apel a pronunţat o hotărâre cu aplicarea corectă a dispoziţiilor Legii nr. 10/2001, iar criticile formulate atât de reclamant cât şi de pârât vor fi înlăturate.
În ce priveşte celelalte motive de recurs invocate de pârât şi reglementate de dispoziţiile art. 304 pct. 5 C. proc. civ. [„când, prin hotărârea dată instanţa a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art. 105 alin. (2)”] şi de art. 304 pct. 7 C. proc. civ. („când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau când cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii”), se constată că nu s-au dezvoltat critici încadrabile în conţinutul acestor texte de lege, ele fiind invocate formal.
Pentru toate aceste considerente, Înalta Curte va reţine că motivele de recurs nu se circumscriu temeiurilor de drept prevăzute de art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ. şi, în consecinţă, se vor respinge recursurile declarate de reclamantul M.T. şi pârâtul Municipiul Galaţi prin Primar, împotriva deciziei civile nr. 79/A din 10 decembrie 2012 a Curţii de Apel Galaţi, secţia I civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursurile declarate de reclamantul M.T. şi de pârâtul municipiul Galaţi prin Primar împotriva deciziei civile nr. 79/A din 10 decembrie 2012 a Curţii de Apel Galaţi, secţia I civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 septembrie 2013.
← ICCJ. Decizia nr. 4028/2013. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 4030/2013. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
---|