ICCJ. Decizia nr. 4211/2013. Civil. Anulare act. Recurs
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 4211 /2013
Dosar nr. 841/1/2002
Şedinţa publică din 2 octombrie 2013
(Nr. vechi 364/2002)
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 3, Bucureşti la data de 07 noiembrie 1997, reclamanta C.F.A.V., în contradictoriu cu pârâţii Municipiul Bucureşti, I.M.R. şi I.S.A. a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună obligarea pârâtei Primăria Municipiului Bucureşti să îi restituie posesia asupra imobilului situat în Bucureşti str. C., precum şi obligarea pârâţilor I.M.R. şi I.S.A. să-i lase în deplină proprietate şi posesie apartamentul nr. 7 situat la adresa mai sus menţionat împreună cu toate spaţiile comune ale acestuia.
De asemenea, a mai solicitat instanţei constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare cumpărare intervenit între SC C.I. SA, în calitate de vânzătoare, pe de o parte, şi I.M.R. şi I.S.A. în calitate de cumpărători, pe de altă parte, având ca obiect derivat apartamentul nr. X. situat în Bucureşti, str. C. pentru cauză ilicită.
Prin sentinţa civilă nr. 6071 din 19 aprilie 2000, Judecătoria sectorului 3, Bucureşti a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat cauza Tribunalului Bucureşti.
Investit prin declinare, Tribunalul Bucureşti, secţia a III a civilă, prin sentinţa civilă nr. 166 din 13 februarie 2001 a admis acţiunea formulată de reclamantă şi a dispus constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare cumpărare încheiat la data de 19 decembrie 1996 încheiat între SC C.I. SA în calitate de vânzătoare şi I.M.R. şi I.S.A. in calitate de cumpărători care a avut ca obiect derivat imobilul apartament situat în Bucureşti, str. C. şi a obligat pârâţii I.M.R. şi I.S.A. să lase în deplină posesie şi proprietate imobilul individualizat mai sus.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III - a civilă, prin decizia civilă nr. 426 din 08 octombrie 2001 a respins, ca nefondate, apelurile declarate de pârâţii I.M.R., I.S.A. şi Primăria Municipiului Bucureşti.
Împotriva deciziei civile nr. 426 din 08 octombrie 2001 au declarat recurs pârâţii Consiliul General al Municipiului Bucureşti, I.M.R. şi I.S.A.
La termenul din data de 24 octombrie 2003, avocatul C.O.O. pentru intimata reclamantă C.F.A.V. a solicitat suspendarea judecării cauzei în temeiul art. 47 alin. (1) din Legea nr. 10/2001.
Înalta Curte prin încheierea de şedinţă din data de 24 octombrie 2003 a dispus suspendarea judecării cauzei.
Prin încheierea de şedinţă din 22 februarie 2006 Înalta Curte a menţinut măsura suspendării reţinând-se că nu a fost finalizată procedura reglementată prin Legea nr. 10/2001.
Prin adresa înregistrată la data de 01 august 2012, intimata reclamantă N.I. în calitate de unică moştenitoare a intimatei reclamante C.F.A.V. a solicitat instanţei menţinerea măsurii suspendării ca urmare a exercitării recursului împotriva sentinţei civile nr. 867 din 20 aprilie 2012 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, cu termen 22 octombrie 2012.
A ataşat, de asemenea, Certificatul de calitate de moştenitor din 03 noiembrie 2011 eliberat de notar Public S.M.Ş. de pe urma defunctei intimate reclamante C.F.A.V. prin care s-a făcut dovada calităţii de unică moştenitoare a numitei N.I.
Prin rezoluţia instanţei, la 20 august 2013 cauza a fost repusă pe rol în vederea constatării perimării.
Cu privire la cererea de renunţare la drept formulată în cauză, Înalta Curte reţine următoarele:
Având în vedere dispoziţiile art. 247 C. proc. civ. şi manifestarea de voinţă expresă exprimată prin declaraţia autentică nr. Y. la data de 25 septembrie 2013 a reclamantei N.I. în calitate de succesoarea defunctei C.F.A.V., urmează a se lua act de renunţare la dreptul pretins în prezenta cauză.
Pe cale de consecinţă, se vor admite recursurile declarate de pârâţii Consiliul General al Municipiului Bucureşti prin Primar General, I.S.A. şi I.M.R., se vor anula decizia civilă nr. 426 din 8 octombrie 2001 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă, precum, şi sentinţa civilă nr. 166 din 13 februarie 2001 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I civilă, şi se va respinge, ca nefondată, cererea de chemare în judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Ia act de declaraţia intimatei reclamante N.I. în calitate de succesoare a reclamantei C.F.A.V., decedată, de renunţare la dreptul pretins în prezenta cauză.
Admite recursurile declarate de pârâţii Consiliul General al Municipiului Bucureşti prin Primar General, I.S.A. şi I.M.R. împotriva deciziei nr. 426 din 8 octombrie 2001 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă.
Anulează deciziei nr. 426 din 8 octombrie 2001 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă, precum şi sentinţa civilă nr. 166 din 13 februarie 2001 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I civilă.
Respinge, ca nefondată, cererea de chemare în judecată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 octombrie 2013.
← ICCJ. Decizia nr. 4209/2013. Civil. Drepturi băneşti.... | ICCJ. Decizia nr. 4249/2013. Civil. Prestaţie tabulară. Recurs → |
---|