ICCJ. Decizia nr. 4204/2013. Civil

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA I CIVILĂ

Decizia nr. 4204/2013

Dosar nr. 7626/105/2011/a1

Şedinţa publică din 2 octombrie 2013

Prin încheierea de şedinţă din data de 20 iunie 2013 Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă, a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale formulată de intimata M.O. cu privire la neconstituţionalitatea O.U.G. nr. 59/2011.

În motivare a reţinut că cererea de sesizare a Curţii Constituţionale este inadmisibilă prin raportare la faptul că a fost deja pronunţată o decizie în acest sens, respectiv decizia nr. 108 din 05 martie 2013, care a reţinut că normele ordonanţei sunt conforme cu principiile constituţionale.

Împotriva încheierii de şedinţă din 20 iunie 2013 a Curţii de Apel Piteşti a formulat recurs contestatoarea M.O.

Recurenta a susţinut că instanţa s-a pronunţat asupra excepţiei de neconstituţionalitate cu încălcarea competenţei de ordine publică a altei instanţe. În dezvoltarea acestui motiv de recurs, recurenta a arătat că în temeiul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 republicată, soluţionarea acestei excepţii este de competenţa exclusivă a Curţii Constituţionale.

În continuare a criticat soluţia Curţii de Apel Piteşti şi din perspectiva neanalizării complete a tuturor motivelor de neconstituţionalitate indicate prin cerere.

Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine că acesta este nefondat.

Făcând aplicarea art. 306 alin. (3) C. proc. civ., instanţa apreciază că motivele de recurs formulate de recurentă se subsumează dispoziţiilor art. 304 pct. 3 C. proc. civ.

Cu privire la necompetenţa curţii de apel în pronunţarea asupra cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, critică încadrată conform prevederii mai sus evocate în pct. 3 al art. 304 C. proc. civ., aceasta este nefondată.

Potrivit art. 29 din Legea nr. 47/1992 asupra unei excepţii de neconstituţionalitate invocate de părţi sau de către instanţă din oficiu, care are legătură cu soluţionarea cauzei şi oricare ar fi obiectul acesteia, instanţa se pronunţă printr-o încheiere motivată.

Faţă de aceste dispoziţii, rezultă că instanţa în faţa căreia a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate este competentă să se pronunţe asupra admisibilităţii cererii de sesizare a Curţii Constituţionale.

Analizarea cererii de sesizare a Curţii Constituţionale este de competenţa instanţei învestite care se pronunţă numai asupra admisibilităţii cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, şi nu asupra neconstituţionalităţii actului normativ.

Recurenta face o evidentă confuzie între competenţa instanţelor judecătoreşti, în speţă a Curţii de Apel Piteşti, de a se pronunţa asupra admisibilităţii cererilor de sesizare a Curţii Constituţionale, şi competenţa Curţii Constituţionale de a se pronunţa asupra constituţionalităţii actelor normative.

Nefondată este şi critica privind neanalizarea de către instanţă a tuturor motivelor de neconstituţionalitate invocate prin cerere, aceasta, aşa cum s-a arătat mai sus, neavând competenţă de a analiza constituţionalitatea normei.

Instanţa s-a pronunţat asupra cererii de sesizare a Curţii Constituţionale pe cale de excepţie, apreciind-o ca inadmisibilă, conform prevederilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 iar recurenta nu a formulat critici în ceea ce priveşte aplicarea şi interpretarea acestor dispoziţii.

Pe cale de consecinţă, criticile deduse judecăţii prin intermediul recursului sunt nefondate şi, în baza art. 312 C. proc. civ., vor fi respinse ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de contestatoarea M.O. împotriva încheierii de şedinţă din 20 iunie 2013, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 octombrie 2013.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 4204/2013. Civil